Ne vom păstra oare identitatea și tradițiile după aderarea la UE? Așa cum este.

În timp ce autoritățile de la Chișinău negociază deja pe diverse clustere parcursul european al Republicii Moldova, valurile de falsuri și sperietori nu contenesc, ba chiar iau amploare, polarizează societatea și dezbină oameni, în special în regiunile vulnerabile informațional, cum sunt Găgăuzia și Regiunea Transnistreană, arată studiile. 

• Ne vom pierde oare identitatea și tradițiile după aderarea la UE? 
• De unde vin sperietorile și miturile despre UE? Cui îi este convenabilă polarizarea societății și dezbinarea oamenilor ? 
• Care sunt, între timp, transformările în cultura și tradițiile zi cu zi în regiunile țării? 

– căutăm răspunsuri la aceste întrebări, împreună cu invitații emisiunii: 

• Irina DRAGUȚANU, MANAGERĂ COMUNICARE, PEOPLE IN NEED MOLDOVA
• Marcela NISTOR, SECRETAR DE STAT LA MINISTERUL CULTURII
• Mihai AVASILOAIE, REDACTOR-ȘEF STOP FALS, ASOCIAȚIA PRESEI INDEPENDENȚE (API)
• Sergiu AGA, PREOT ÎN CADRUL MITROPOLIEI BASARABIEI, ALES LOCAL ÎN CM ORHEI
• Anastasia PLATON, FILOLOGĂ, BIBLIOTECARĂ ȘI ACTIVISTĂ ÎN SAT –în cadrul unui Grup de Acțiune Locală la Meșeni, Rezina, – GAL care cuprinde peste 20 de localități din trei raioane.

Vom comenta opiniile cetățenilor și vom afla care este mesajul Ambasadoarei UE în RM, Iwona PIORKO, în contextul fricilor populației privind păstrarea identității și a tradițiilor după aderare la UE. 

Emisiunea video – aici

***Potrivit raportului anual al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (CCSCD) pentru 2025, amenințările informaționale vizeaz  exploatează temele identitare sensibile: narațiunile false sunt adesea conectate strategic de subiecte legate de identitate națională, limbă, religie sau minorități, transformând diferențele sau dezbaterile sociale în instrumente de polarizare.

Unul dintre principalele (al doilea) obiective majore ale amenințărilor informaționale a urmărit fragmentarea societății prin exploatarea diferențelor identitare, lingvistice și religioase. Temele privind limba, memoria sovietică, manualele de istorie, apărarea ortodoxiei, valorile tradiționale, UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană și diaspora au fost folosite pentru a accentua opoziții între tradiție și modernizare, între centru și periferie și între diferite forme de apartenență identitară. În această logică, actorii maligni au urmărit să slăbească coeziunea internă și să reancoreze anumite segmente ale populației într-un cadru simbolic și cultural favorabil Federației Ruse.