Ludmila Donica, economistă de 50 de ani din satul Mateuți, raionul Rezina, a transformat un vis de familie într-o afacere cu suflet și viitor. Inspirată de meseria tatălui ei și motivată de dorința de a-și reuni familia acasă, Ludmila a pus bazele unui atelier modern de tâmplărie. Astăzi, acesta crește și își găsește locul pe piață datorită muncii, pasiunii și sprijinului partenerilor de dezvoltare.

„Am înregistrat compania în 2023. Totul a pornit de la visul de a deschide un atelier de tâmplărie, continuând mica afacere a tatălui meu, care nu mai este în viață”, povestește Ludmila Donica.

Tatăl ei a fost tâmplar toată viața, lucrând cu uneltele sale într-un mic atelier din gospodăria familiei.

Dorința de a păstra vie tradiția și amintirea tatălui a devenit o misiune personală pentru Ludmila, iar decizia nu a fost una pur economică, ci profund emoțională: „M-am gândit că, dacă lansez această afacere, fratele meu ar putea reveni în Moldova, căci urma să-și ia familia și să plece definitiv în Danemarca, unde muncea în ultima perioadă”, relatează antreprenoarea.

Fratele Ludmilei a fost peste hotare timp de 15 ani și revenea acasă doar o dată pe an, de Crăciun sau de Paște.

Atelierul de tâmplărie a devenit puntea prin care frații s-au regăsit și au început să construiască un viitor comun, chiar în localitatea natală.

De la un vis, la o afacere modernă 

Primul pas a fost găsirea unui spațiu potrivit. Atelierul a prins contur la incubatorul de afaceri din Rezina, un loc care oferă condiții bune pentru tinerii antreprenori și micile afaceri locale. Cu pași mici, echipa formată din Ludmila și fratele ei a început să producă primele obiecte din lemn.

O contribuție esențială la dezvoltarea atelierului a venit din partea Uniunii Europene, prin programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD. Programul a oferit echipament în valoare de 14.610 dolari.

„Am primit utilaj performant, ultramodern, prin care acum ne definim ca afacere. Acest utilaj este bijuteria noastră”, spune Ludmila cu mândrie.

Utilajul permite realizarea unor produse complexe: gravuri personalizate, sculpturi tradiționale, obloane pentru ferestre, balustrade, mobilier de interior și exterior. Într-o piață competitivă, aceste elemente diferențiază afacerea și atrag tot mai mulți clienți.

Mai mult decât utilaje: mentorat, instruiri și susținere 

Sprijinul financiar nu a fost singurul ajutor primit. Programul a inclus și sesiuni de instruire, mentorat și consiliere în domenii-cheie precum vânzări și promovare. Pentru Ludmila, economistă la bază, dar fără experiență în industria lemnului, aceste instruiri au fost esențiale pentru dezvoltarea afacerii.

„N-am fost lăsați baltă cu utilajul. Am avut instruiri și mentorat, care m-au ajutat enorm să pun pe roate afacerea și să câștig primele comenzi”, spune Ludmila.

Astăzi, ea se ocupă de promovarea și administrarea afacerii, în timp ce fratele ei a preluat întreaga parte de producție. Deși nu are studii de specialitate, el a moștenit îndemânarea tatălui și a completat-o cu cursuri de formare, devenind un adevărat meșter.

Afacere de familie, afacere de viitor

Un alt motiv de bucurie pentru Ludmila este implicarea întregii familii în proiect. Fiul ei, inspirat de activitatea atelierului, a ales să studieze prelucrarea lemnului la colegiu, ceea ce întărește convingerea că această afacere are nu doar prezent, ci și viitor.

„Acum toată familia este implicată în această afacere. Feciorul meu a intrat la colegiu, tot la această specialitate. Deci afacerea noastră are viitor.”

Planurile pentru perioada următoare sunt ambițioase. Vor să creeze cel puțin trei noi locuri de muncă, pentru a putea face față volumului tot mai mare de comenzi. În același timp, echipa poartă negocieri cu vinării locale pentru a furniza standuri din lemn pentru sticlele de vin – un produs de nișă, dar cu potențial mare în industria turismului vitivinicol.

Povestea Ludmilei Donica este mai mult decât un simplu succes antreprenorial. Este o dovadă că sprijinul potrivit, combinat cu determinare și valori puternice de familie, poate schimba destine și poate deveni un model inspirațional pentru cei care sunt încă departe de casă.

Articolul Un atelier de tâmplărie, deschis la Mateuți, Rezina, cu sprijinul UE și PNUD, a reunit o familie acasă. apare prima dată în Vocea Ta.

Din 1 ianuarie 2026, a intrat în vigoare un nou regim fiscal dedicat activității economice independente a persoanelor fizice, cunoscut drept „Legea freelancerilor”.

Pentru prima dată, freelancerii au un cadru legal separat, simplificat și adaptat realităților muncii independente, fără drumuri inutile și fără birocrație complicată.

Freelancerii sunt persoanelor fizice care desfășoară activități economice independente în domeniul prestării serviciilor, precum IT, design, fotografie, creație, consultanță, arhitectură, meșteșugărit, servicii de curățenie și alte activități prevăzute expres Legea nr. 228/2025 pentru modificarea unor acte normative (privind activitatea economică independentă a persoanelor fizice).

În total, sunt incluse peste 40 de tipuri de activități, lista CAEM, poate fi găsită aici: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=150415&lang=ro.

Persoanele care lucrează independent pot activa legal, având acces la pensie, asigurare medicală și alte prestații sociale și au mai multă siguranță juridică. În același timp, statul reduce munca nedeclarată, aduce mai multe activități în economia oficială și face Republica Moldova mai atractivă pentru freelanceri și nomazii digitali.

Freelancerii vor plăti un impozit unic de 15% din venitul obținut, pentru veniturile anuale care nu depășesc 1,2 milioane lei. Acest impozit unic include toate obligațiile fiscale principale: impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale de stat și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală. Pentru partea de venit care depășește plafonul de 1,2 milioane lei se va aplica impozitul unic de 35%.

Un alt avantaj major este eliminarea birocrației. Freelancerii nu sunt obligați să țină contabilitate, să angajeze contabil sau să depună declarații fiscale ori statistice. Plata taxelor se va face printr-un cont bancar dedicat, iar evidența veniturilor este gestionată automat de Serviciul Fiscal de Stat.

Înregistrarea activității independente este gratuită și simplă – online, prin:

• Portalul Serviciilor Publice – https://servicii.gov.md/ro/service/00110000012
• prin aplicația EVO
• Agenția Servicii Publice: https://servicii.gov.md/ro/service/00110000012,
• cu suportul băncilor comerciale, care vor deschide conturi dedicat. Ultimele ajustări tehnice sunt în curs de finalizare.

„Legea freelancerilor” reprezintă un pas important spre o economie mai modernă și flexibilă, oferind libertate și protecție persoanele care lucrează pe cont propriu.

Articolul video: Cum funcționează „Legea freelancerilor”? apare prima dată în Vocea Ta.

Astăzi, povestea e cu totul alta. După mai bine de 14 ani de muncă, FusionWorks exportă soluții IT pentru clienți din Germania, Norvegia, Olanda, Suedia, dar și din SUA, Canada sau Israel. În 2023, aproape jumătate din cifra de afaceri a venit din Germania, un semn clar că Moldova este un furnizor de încredere pentru companii internaționale.

„Unul dintre aspectele care ne deosebesc este faptul că realizăm dezvoltare asistată de AI. Până la sfârșitul anului estimăm că aproape 80% din cod va fi generat cu ajutorul inteligenței artificiale. În al doilea rând, avantajul regimului fiscal unic de 7% pentru companiile IT și costurile competitive fac serviciile lor extrem de atractive pentru piața europeană” explică Anton Perkin, CEO al companiei.

Dar succesul pe termen lung nu vine doar din preț. Clienții europeni cer rigoare, punctualitate și siguranță. Pentru a răspunde acestor așteptări, FusionWorks a investit în certificări ISO pentru managementul calității și securitatea datelor, standarde recunoscute la nivel internațional care le dau partenerilor încredere. „În special, noi deținem certificări ISO în managementul calității și în securitatea datelor. Acest lucru este esențial pentru a inspira încredere partenerilor noștri europeni”, spune Anton Pekin. 

Mai important, însă, povestea FusionWorks se împletește cu transformarea Moldovei. Dacă în trecut țara era prezentată peste hotare drept un exportator de vin și produse agricole, astăzi începe să fie recunoscută drept o destinație IT emergentă. Cu o poziție geografică avantajoasă și un fus orar convenabil pentru clienții europeni, Moldova are potențialul de a deveni un hub regional în domeniul tehnologiei. Provocarea rămâne însă resursa umană și modernizarea educației, fără de care creșterea nu poate fi sustenabilă.

„Deși suntem cunoscuți ca țara vinului, în realitate suntem pe drumul de a deveni o țară IT”, spune Ghenadii Ganebnîi, CTO al FusionWorks. O afirmație care nu mai este doar o aspirație, ci o realitate confirmată de clienții europeni care aleg tot mai des soluțiile IT „Made in Moldova”.

Articolul (video) O companie din Moldova aduce AI în serviciul Europei. – Business ELITA. apare prima dată în Vocea Ta.

Povestea Tatianei începe departe de casă, în Italia, unde a ajuns imediat după terminarea facultății. „Am lucrat ca simplu muncitor într-o fabrică. Acolo am învățat disciplina și atenția la detalii”, își amintește ea. Anii petrecuți în diaspora i-au oferit nu doar experiență, dar și dorința de a construi ceva în Moldova. „Născusem un copil în Italia, îmi făcusem studiile, eram bine încadrată acolo. Mi-a fost foarte greu să mă întorc. Dar am găsit o Moldovă schimbată, cu mult mai multe oportunități decât în 2004, când plecasem”, spune Tatiana.

De la un atelier cu patru angajați la o fabrică cu peste 100

În 2014, Tatiana a pornit la drum cu un mic atelier și patru angajați. Zi de zi, a format oameni de la zero. „Am învățat împreună. De la patru oameni am ajuns la 20 într-un an, iar astăzi suntem peste 100”, povestește ea. Compania a atras investiții din Italia și sprijin prin proiecte internaționale. „Prin muncă și perseverență am demonstrat italienilor că putem construi aici, în Moldova. Ei au decis să investească milioane de euro și să aducă utilaje pe care puțini le au chiar și în Europa”, explică fondatoarea.

Pentru Lux Packaging, succesul înseamnă și responsabilitate socială. Compania este auditată constant de parteneri internaționali, care verifică direct condițiile de lucru și vorbesc cu angajații. „Clienții vin la doi ani să facă audituri și discută separat cu angajații, ca să se convingă că ce declarăm pe hârtie este real”, explică Tatiana.

Lucia, una dintre primele angajate, confirmă cu mândrie: „Lucrez aici din 2014. Îmi place ceea ce fac și sunt mândră când văd cutiile noastre pe rafturile din magazine. Le spun prietenilor mei: uitați, astea sunt cutiile făcute de noi”.

Astăzi, Lux Packaging facturează anual peste 25 de milioane de lei și livrează în Uniunea Europeană. Următorul obiectiv este piața americană. Totul a pornit din curajul unei femei de a se întoarce acasă și de a construi. „Astăzi, Moldova oferă atâtea oportunități. Există granturi, proiecte și sprijin. Ai nevoie doar de idei și de curaj să le pui în practică”, spune Tatiana Friniuc.

Articolul Cutii de lux „Made in Moldova” pentru Chanel, Dior și alte branduri de renume. apare prima dată în Vocea Ta.

De la bun început, cheia a fost calitatea. Ceteronis a înțeles că doar fructele autentice, cu gust și prospețime, pot câștiga încrederea cumpărătorilor. „Consumatorii europeni ne plac pentru gustul autentic și pentru calitățile gustative”, spune Elena Davidescu, directoarea de export a companiei. „Astăzi, peste 80% din producție – prune, struguri, cireșe, piersici și mere – pleacă spre Uniunea Europeană„.

Drumul spre Europa nu a fost simplu. Primele contacte cu piața europeană au venit în 2016, la expoziția Fruit Logistica din Germania, unde partenerii au descoperit, uimiți, cât de gustoase pot fi fructele din Moldova. Dacă până atunci exporturile erau modeste, astăzi compania livrează anual mii de tone de fructe în Franța, Germania, Olanda, Belgia, Polonia și țările baltice. „În cazul nostru, gustul face diferența”, adaugă Elena.

Succesul nu a venit doar din pământ și climă, ci și din investițiile curajoase în tehnologii și standarde. Ceteronis deține peste 500 de hectare de livezi moderne, echipate cu sisteme de irigare prin picurare, plase antigrindină și pelicule antiploaie. În plus, compania a obținut certificările internaționale GlobalG.A.P. și GRASP, indispensabile pentru accesul pe piața europeană. „Standardele sunt esențiale – fără ele nu am putea exporta”, explică Davidescu.

Sprijinul subvențiilor naționale și europene a fost vital pentru modernizare, iar accesul la tehnologie a transformat complet modul de lucru. Astăzi, echipamentele moderne sortează și ambalează fructele conform celor mai stricte cerințe ale clienților internaționali. „Pe vremuri nu aveam acces la atâtea inovații. Subvențiile ne-au ajutat să rămânem competitivi și să ținem pasul cu partenerii din Europa”, spune directoarea.

Colaborarea cu piața europeană a adus stabilitate și prețuri corecte, dar și încredere pe termen lung. Contractele respectate și parteneriatele solide au permis companiei să-și planifice mai bine producția și exportul. 

Pentru Elena, însă, cea mai mare satisfacție este recunoașterea calității moldovenești peste hotare, eticheta „Made in Moldova” fiind o garanție pe piețele europene.„Este o mândrie foarte mare că, în așa scurt timp, compania noastră a ajuns pe mesele tot mai multor consumatori europeni. Consumatorul european știe să aprecieze calitatea noastră, dar și să plătească un preț echitabil pentru munca noastră”, afirmă ea.

Articolul Ceteronis ST arată că „Made in Moldova” nu este doar o etichetă, ci o promisiune de calitate și un motiv de mândrie pentru întreaga țară. (P) apare prima dată în Vocea Ta.

De la o idee curajoasă la prima fabrică de mochi care exportă în Europa 

Totul a început în 2015, când fondatorii au decis să creeze prima fabrică de mochi la Chișinău. Inspirată de lipsa unui astfel de produs pe piață, echipa MOTI a mizat pe originalitate și inovație. Primele încercări au fost făcute într-un punct comercial local, unde clienții au putut gusta desertul și oferi feedback direct. Astfel, produsul a fost perfecționat pas cu pas.

Succesul internațional a venit în 2017, la o expoziție din Germania, unde reacția consumatorilor a fost un simplu, dar hotărât „WOW”. Curând după acest moment, MOTI a început exporturile în România, urmate de Spania, Franța, Cehia și Olanda.

 „Cea mai mare provocare a fost să educăm consumatorul, pentru că mulți nu știau ce este mochi. Și astăzi, după zece ani, continuăm să promovăm produsul zi de zi. Dar extinderea ne-a adus stabilitate și clienți constanți, ceea ce ne permite să dezvoltăm producția”, explică Ivan Sîrbu, administratorul companiei.

Un alt secret al succesului a fost adaptarea la preferințele consumatorilor. Dacă în Japonia mochiul este umplut adesea cu pastă de fasole, pe piața europeană produsele MOTI se disting prin creme fine și varianta semifredo, o combinație între înghețată și mousse. Astăzi, deserturile sunt disponibile în peste 30 de arome, de la fistic și mango până la fructe de pădure și căpșuni.

Pentru a intra pe piața europeană, compania a respectat cele mai stricte reguli de siguranță alimentară. „Certificările internaționale precum IFS și, în curând, ISO sunt esențiale. Ele garantează calitatea și inspiră încredere partenerilor noștri”, subliniază Iulian Bulat, șeful de producere al companiei MOTI.

Un brand cu mândrie moldovenească

Astăzi, numele MOTI este asociat cu inovația, perseverența și atenția la detalii. Prin produsele sale, compania demonstrează că Moldova poate oferi Europei nu doar materii prime, ci și delicii sofisticate.

 „MOTI este copilul nostru, pe care îl creștem de 11 ani. E o mândrie să vedem mochi moldovenești pe rafturile magazinelor din Europa, atât pentru noi ca echipă, cât și pentru țară”, spune Iulian Bulat.

Această istorie face parte din campania națională de promovare a exportatorilor moldoveni pe piața Uniunii Europene, lansată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării cu suportul Agenției Suedeze pentru Comerț (The National Board of Trade of Sweden).

Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova. Trei din patru produse moldovenești ajung deja pe piața UE, acolo unde sunt apreciate pentru calitate și primesc un preț pe măsură. Spre deosebire de alte piețe, piața europeană oferă stabilitate și perspective pe termen lung, ceea ce îi motivează pe antreprenorii moldoveni să investească în modernizare și competitivitate.

Articolul MOTI – povestea desertului japonez produs în Moldova și savurat în Europa. apare prima dată în Vocea Ta.

În doar câțiva ani, o companie fondată la Chișinău a ajuns să dezvolte soluții software pentru industrii europene de top. Basarabia Software Technology,  sau BSW TECH, este dovada că Republica Moldova are capacitatea de a deveni un hub regional de tehnologie și inovație.

„Avem clienți din România și avem clienți din Germania. Deja ne cunosc foarte mulți de acolo, există așa companii în Moldova care fac așa ceva. Deci cumva facem un networking și un link în care, când lor le apare ceva, ei știu precis că în Moldova sunt așa capacități, la așa preț”, explică Gheorghe Ghirjev, fondator & CEO al BSW TECH.

La început, compania s-a concentrat pe tehnologii și inovații pentru sectorul auto. Dar curajul de a încerca, chiar și cu riscul unor eșecuri, a dus la diversificare. „Acum suntem într-o tranziție spre IoT sau product design, în care nu am avut așa de mare experiență. Provocarea noastră este test-and-learn, de fapt multe eșecuri din care învățăm, proiecte fail, în care cercetarea și dezvoltarea costă bani. De exemplu am încercat mai multe proiecte care tot ce e legat de cercetare sunt banii noștri care noi încercăm să îi transformăm produs.”

Această deschidere spre inovație i-a adus în atenția unor jucători mari din Europa de Nord. 

 „ Anul acesta am început să lucrăm cu o companie derivată de la Volvo, cu firma Fircom. Unde noi ne ocupăm de gestionarea flotelor de anvelope, o aplicație mobilă și o aplicație web-app unde se leagă cu un device, care măsoară tot ce e legat de anvelope, de roată și îți dă informația la bază care verifică tot ce e legat de Volvo sau Scania în țările nordice.”

Succesul pe piața europeană se bazează nu doar pe produse, ci și pe calitatea echipei. „Legat de standarde europene, e vorba despre cum îți creezi o echipă eficientă, care să știe scopul și engleza bine, care să știe să livreze, să aibă standardele cerute de clienți. De exemplu, fiecare angajat de la noi e responsabil de ceva, în fiecare zi are o ședință, la care raportează și toate chestiile astea.”

Sprijinul statului a fost un alt pas înainte. „Dar din ce observ acum, mi se pare că mai mult se pune accent pe ajutorul de la stat către IMM-urile mici și asta e destul de plăcut. Cumva statul ne ajută, iar noi creăm locuri de muncă și ajutăm statul. Trebuie să vrei să ai challenge-uri și toate să le înfrângi.”

Privind spre viitor, Gheorghe Ghirjev crede că Moldova poate mai mult decât să fie un furnizor de outsourcing. „Eu cred că noi putem și avem capacitățile astea. Vă dați seama să fie un Tech Hub în care tu o să ai mai multe domenii. De exemplu, o să fie un cluster de biomedical, o să fie un cluster de automotive, o să fie un cluster de IT. Asta e fain.”  Video

Articolul video: Compania din Moldova care dezvoltă soluții automotive pentru Volvo și are curajul să ducă inovația moldovenească pe piețele europene. apare prima dată în Vocea Ta.

În 2003, când Oleg Alexandrov a fondat compania Mialex Nord, exportul de fructe moldovenești era orientat în mare parte spre piața CSI. Afacerea a început ca un mare trader care colecta producție de la micii fermieri și o pregătea pentru export. El a observat însă un paradox. Micii producători aveau fructe bune, dar nu acces la volume, standarde și piețe. Așa s-a născut ideea de a-i aduce împreună și de a transforma fragmentele mici de producție într-o ofertă mare și competitivă pentru Europa. „La un moment dat ne-am întrebat de ce să nu investim și noi în producere, pentru că tot timpul aveam probleme cu stocurile. Și așa am decis să plantăm și noi livezi și vii”, își amintește el

Astăzi, compania gestionează 55 de hectare de fructe, printre care 25 de prune, 10 de mere, 5 de caise și 15 de viță-de-vie pentru struguri de masă. Toată această producție merge exclusiv pe piața Uniunii Europene

Standardele care deschid porțile Europei

Succesul nu a venit ușor. Pentru a putea intra pe piața europeană, fiecare fruct Mialex Nord este certificat conform celor mai stricte standarde internaționale. „Fără standarde internaționale nu putem exporta. De aceea, împreună cu micii producători cu care colaborăm, controlăm totul ca marfa să fie omogenă: după nivelul de reziduuri, calitate, formă și aspect”, explică Alexandrov. Această disciplină a transformat compania într-un partener de încredere pentru marile rețele de magazine europene.

Poate cel mai curios lucru este sfatul pe care Alexandrov îl oferă micilor producători, cel de asociere pentru a avea succes pe piața Uniunii Europene. „Numai prin asociere în grupuri se poate face față tuturor crizelor de astăzi. Rețelele de supermarket nu se uită la 100 sau 200 de tone. Discuția începe abia de la un lot de 1000 de tone în sus”, spune el. Astfel, Mialex Nord nu este doar un exportator de fructe, ci și un catalizator pentru consolidarea producătorilor locali, ajutându-i să devină competitivi pe piața europeană.

Intrarea pe piața Uniunii Europene a adus nu doar prețuri mai bune, dar și stabilitate. „Plățile sunt sigure, nu pierzi cumpărătorul de pe o zi pe alta. Și, foarte important, nu mai există barierele vamale ale CSI, cu blocaje și riscuri financiare”, subliniază Alexandrov. Această predictibilitate le oferă fermierilor curajul să investească, să planteze livezi noi și să își ridice standardele.

 Povestea Mialex Nord este despre curajul de a trece de la comerț la producție, forța de a respecta standarde internaționale și înțelepciunea de a construi împreună cu micii fermieri. Dintr-o companie fondată pentru export pe piața CSI, Mialex Nord a avut curajul să se reinventeze și să-și mute atenția spre Uniunea Europeană. Iar astăzi, fiecare fruct cules din livezile lor spune o istorie despre Moldova care își câștigă locul meritat pe cea mai competitivă piață din lume.  (Video)

Articolul video: Fructele lor nu mai sunt doar marfă de export, ci un simbol al Moldovei care își găsește locul pe cea mai competitivă piață din lume.(P) apare prima dată în Vocea Ta.

Crama Mircești este o vinărie de familie, cu 18 hectare de viță-de-vie, care în doar câțiva ani a reușit să transforme munca din sat într-un brand recunoscut pe piețele europene. Aici, pe colinele Mirceștilor, pasiunea pentru vinuri premium s-a îmbinat cu viziunea fondatorului Arcadie Foșnea, iar astăzi sticlele cramei sunt servite în restaurante și vinoteci exclusiviste din toată Europa.

„Suntem prezenți în România, Austria, Germania, Danemarca, Belgia, Olanda, Portugalia, Polonia și chiar în China. Cei mai mulți dintre partenerii noștri sunt mici vinoteci sau restaurante, care caută produse rare, cu poveste, pe care să le ducă mai departe consumatorilor”, povestește Arcadie Foșnea.

De la podgoria satului la mesele europenilor

Crama Mircești și-a mărit de cinci ori producția de vin îmbuteliat în ultimii cinci ani. Odată cu ea, au crescut și exporturile, iar vinurile sunt deja apreciate de consumatori din tot mai multe țări europene.

„Foarte mulți moldoveni care locuiesc în Europa sunt ambasadorii noștri neoficiali. Ei cumpără vinurile, le recomandă prietenilor, le duc la evenimente. Suntem și vecini geografici, nu avem bariere birocratice, iar asta ne ajută să fim competitivi”, explică fondatorul.

Pasiunea pentru vinuri de calitate a fost susținută nu doar de investițiile proprii, ci și de programele europene de finanțare. Acestea au permis extinderea capacităților de cazare, modernizarea utilajelor pentru protecția viței-de-vie, reducerea consumului de combustibil și pesticide, dar și dezvoltarea restaurantului cramei.

„Am putut să extindem meniul, să dotăm bucătăria și, cel mai important, să creăm locuri de muncă pentru comunitate. Totul a contat pentru a crește afacerea”, spune Arcadie Foșnea.

Autenticitatea ca brand

Crama Mircești nu este doar un producător de vin, ci și o destinație turistică. Conacul restaurat în urmă cu 15 ani atrage vizitatori pe renumitele coline, iar podgoriile cramei au devenit un punct de interes pentru jurnaliști și turiști din toată Europa.

„Autenticitatea nu înseamnă doar solul sau clima, ci și oamenii. Cultura locală este parte din vinurile noastre”, subliniază Arcadie.

Interesul amatorilor de vinuri fine este alimentat și prin participarea constantă la concursuri internaționale. Medaliile obținute au devenit o adevărată carte de vizită pentru cramă și confirmă noblețea vinurilor Mircești.

„Trebuie să fii activ, să mergi la expoziții, târguri și festivaluri. Așa poți promova atât brandul de țară, cât și vinurile tale”, spune fondatorul.

Astăzi, Crama Mircești nu doar că duce faima Republicii Moldova în Europa, dar arată că o vinărie de familie, născută din pasiune și perseverență, poate construi o istorie de succes pe cea mai competitivă piață din lume.  video 

Articolul (video) O vinărie de familie din Moldova exportă vinuri premium către restaurante și vinoteci exclusiviste din Uniunea Europeană. (P) apare prima dată în Vocea Ta.

Când spui fibră de sticlă, te gândești la construcții moderne, infrastructură solidă și standarde europene. Puțini ar crede însă că, în spatele unor astfel de proiecte de pe piața Uniunii Europene, se află și munca unei companii din Republica Moldova. Djofra-M este astăzi cel mai mare producător de plasă din fibră de sticlă din țară și un furnizor de încredere pentru parteneri din toată Europa.  

„Compania a ajuns la o productivitate de 55–60 milioane de metri pătrați pe care îi exportăm anual în Uniunea Europeană. Avem o gamă largă de produse pentru lucrări de exterior și interior”, povestește fondatorul companiei, Savelie Groian

De la idee locală la rețele europene

La început, părea imposibil ca un producător moldovenesc să concureze cu nume consacrate din Europa. Dar prin muncă, investiții și perseverență, Djofra-M a intrat printre primii zece producători de fibră de sticlă de pe continent, cu o cotă de piață de 2%. Ambiția pentru următorii ani este și mai mare. Compania vrea să ajungă în top trei și să lanseze produse pentru industrii de vârf cum ar fi construcția automobilelor, avioanelor și chiar spațiu.  

Mai mult decât export, integrarea pe piața europeană a însemnat pentru Djofra-M o școală de disciplină și inovație. Toate deșeurile sunt astăzi reciclate și transformate în materiale de izolare fonică și termică. Compania și-a aliniat producția la standarde europene ceea ce i-a deschis accesul la marile rețele de bricolaj și retail.

„Europa are reguli stricte. Dar dacă le respecți, obții rezultate. Am învățat că doar prin calitate și continuitate poți să rămâi pe această piață competitivă”, subliniază Savelie Groian.

Investiții care dau curaj și viziune

Succesul Djofra-M se sprijină pe investiții constante și pe accesarea programelor europene de finanțare. „Sfatul nostru pentru companiile mici și mijlocii: lăsați frica la o parte și accesați granturile și creditele disponibile. Ele vă dau șansa să modernizați tehnologia și să deveniți competitivi în Europa”, spune Nicolae Groian, manager de proiect.

Astăzi, produsele Djofra-M ajung în rețele și proiecte din întreaga Uniune Europeană. Pentru companie, UE nu este doar o piață stabilă, ci și o oportunitate de a crește alături de cei mai buni. „Uniunea Europeană ne oferă o piață enormă, cu putere de cumpărare și standarde înalte. Este locul unde putem învăța, concura și crește”, adaugă Nicolae Groian.

Această istorie face parte din campania națională de promovare a exportatorilor moldoveni pe piața Uniunii Europene, lansată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării cu suportul Agenției Suedeze pentru Comerț (The National Board of Trade of Sweden).

Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova. Trei din patru produse moldovenești ajung deja pe piața UE, acolo unde sunt apreciate pentru calitate și primesc un preț pe măsură. Spre deosebire de alte piețe, piața europeană oferă stabilitate și perspective pe termen lung, ceea ce îi motivează pe antreprenorii moldoveni să investească în modernizare și competitivitate.

Articolul O companie din Moldova printre primii zece producători de fibră de sticlă din Europa. apare prima dată în Vocea Ta.