Potrivit informațiilor publicate pe pagina web a Biroului Național de Statistică (BNS), numărul estimat al populației cu reședință obișnuită (PRO) este de 2.409.207 persoane. Dintre acestea, 1.271.864 (52,8%) sunt femei, iar 1.137.343 (47,2%) sunt bărbați.

Conform datelor furnizate de BNS, în raionul Rezina sunt 30.243 locuitori, dintre care 14.835 (49,1%) sunt bărbați și 15.408 (50,9%) sunt femei.

În funcție de ponderea bărbaților în totalul populației dintr-o unitate administrativă de nivelul II (raion), raionul Rezina se situează pe locul trei la nivel național, fiind devansat de Cantemir și Leova, în care proporția este egală cu 49,5%, respectiv 49,6%.

Exprimat în procente, în raionul Rezina cea mai mare proporție de bărbați este înregistrată în localitatea Lipceni, populația satului fiind alcătuită din 52,6% bărbați și 47,4% femei.

Cele mai multe femei, conform aceluiași criteriu, se regăsesc în satul Ignăței, unde ponderea este favorabilă sexului feminin: 53,4% femei și 46,6% bărbați.

Vă informăm că în comparație cu datele Recensământului populației și locuințelor din 2014, în raionul nostru, ponderea persoanelor de sex masculin a scăzut cu 0,4 puncte procentuale, de la 49,5% la 49,1%, în timp ce ponderea femeilor a crescut în aceeași măsură, de la 50,5% la 50,9%.

Biroul Național de Statistică (BNS), la 15 iulie curent, a prezentat datele finale ale Recensământul populației și locuințelor 2024 (RPL2024) desfășurat în perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024.

Petru Anghel, pentru Elita TV.

Articolul Raionul Rezina pe locul trei la nivel național după cota bărbaților în totalul populației. Câți bărbați avem în fiecare localitate din raion? apare prima dată în Vocea Ta.

Ce am aflat despre Olga Gheorghița?

„Pe fotografia aceea e mama mea, Olga Ivanovna Gheorgița, la restaurantul ”Maiak” din Rezina” – ne-a scris fiica femeii din imagine, Svetlana Lîsokobîlka – Gheorghița, fiica Olgăi,

a publicată de ELITA TV în rubrica ”Rezina peste ani” –  unde postul nostru de televiziune a publicat mai multe imagini din orașul Rezina la distanță dintre ani.

Svetlana Lîsokobîlka – Gheorghița, fiica Olgăi, despre femeia care și-a lăsat amprenta asupra unuia dintre cele mai cunoscute restaurante ale orașului.

Olga s-a născut pe 10 ianuarie 1944, în satul Koravai, regiunea Poltava, Ucraina. După liceu, a plecat la fratele său în Azerbaidjan, în orașul Kürdamir, unde l-a cunoscut pe viitorul ei soț, Titu Prokopovici Gheorgița, mecanic de avioane în armată. Drumul lor împreună a trecut prin Ucraina, iar în jurul anilor 1966–1967, familia s-a mutat în satul Ciorna din Raionul Rezina, locul natal al soțului. 

Femeia a urmat un curs la Râbnița, după care în jurul anilor 1968 – 1970, Olga a început să lucreze la restaurantul ”Maiak”. Era o vreme în care ospătarii nu erau doar personalul care aduce mâncarea, ci gazdele care întâmpinau fiecare client cu zâmbet și grijă. 

    ”… îmi amintesc copilăria petrecută la mama, la serviciu, cât de mult adoram restaurantul, știam fiecare colțișor și fiecare sală. Îmi plăcea foarte mult să ajut tot schimbul să aranjăm mesele în sala Casa Mare și în sala mică. Cum le plăcea să primească oaspeții din orașul nostru, fețele de masă albe, călcate impecabil, vesela, tacâmurile, de mică știam cum să aranjez mesele corect, cum să servesc mâncarea. Și muzica live…”, povestește Svetlana.

Olga era mereu chemată să servească atunci când veneau vizitatori importanți pe atunci, spune Svetlana amintindu-și de momentele când mama ei a servit artiști îndrăgiți: actorul Mihail Boiarski sau cântăreața Nadejda Cepraga, care a venit după concert la restaurant: 

”Mama era o persoană respectată la serviciu, dacă trebuia să vină cineva, o chemau pe ea. Îmi amintesc când în orașul nostru a venit Mihail Boiarski, înainte de concert a luat masa la „Maiak”, iar el m-a invitat pe mine, copil fiind, să stau la masa lui. Atunci această întâmplare mi s-a părut magică. De asemenea, am vorbit cu Nadejda Cepraga, a venit și ea după concert cu flori și în costum național. Aveam vreo 6-8 ani”.

Programul Olgăi era solicitant: cinci zile pe săptămână, de la 11:00 la 23:00, cu excepția sâmbetelor când se organizau nunți. Pregătirile pentru aceste evenimente erau adevărate spectacole culinare.

Svetlana își amintește și de chelnerul de la intrare, nenea Vitea, și de garberoba de la parter, cu numere agățate pe cuier: 

”Îmi amintesc și bucătăriile mobile ale restaurantului, la stadionul nostru de lângă Nistru și în pădure, în Țahnăuți, când construiau

corturi din trestie. Se serveau frigărui, mititei,..”.

Olga a lucrat la „Maiak” până în 1995, apoi s-a angajat la un local de lângă pădure. În jurul anului 2000, s-a mutat la Kakhovka, în Ucraina, unde locuia fiica cea mare. 

După invazia Rusiei în Ucraina, în plin război, în decembrie 2022, Olga a decedat, lăsând în urmă două fiice, patru nepoți și doi strănepoți, dar și amintirea unei femei care și-a dăruit viața muncii și oamenilor.

Astăzi, imaginea ei din „Maiak” nu este doar o fotografie veche. Este mărturia timpurilor în care restaurantul era inima orașului Rezina, iar oamenii care lucrau acolo, ca Olga Gheorgița, îi dădeau viață.

N.R. rugăm cititorii să ne scrie dacă recunosc pozele oferite de familia Gheorghița și dacă cunosc cine sunt autorii lor, pentru a cita autorii.

sursa poze: arhiva familiei Gheorghița ///Letisia DASCAL, Angela Zaharova, pentru ELITA TV

Articolul Rezina peste ani: Omul unei imagini. Ce știm despre femeia pozei din restaurantul Maiak? apare prima dată în Vocea Ta.

Ultima oprire a caravanei Uniunii Europene „Show Nebun” a avut loc în inima orașului Rezina, adunând sute de localnici într-un eveniment care a îmbinat divertismentul cu educația civică și informarea corectă. Caravana, organizată de Europe Café (Centrul de Informare al UE) a fost lansată de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, având ca scop principal combaterea dezinformării și apropierea valorilor europene de comunitățile locale. 

(Transmisiune LIVE)  /// Un reportaj video de Letisia Dascal, aici

Traversând șase raioane ale țării Caravana a reușit și la Rezina, să implice oamenii în diverse activități, a invitat localnicii să participe la quiz-uri interactive, concursuri cu premii și spectacole susținute de artiști îndrăgiți precum Zebra Show și Gabriel Nebunu.

Aceștia au abordat teme legate de Uniunea Europeană într-o manieră accesibilă și umoristică, au explicat beneficiile aderării și au demontat stereotipuri și falsuri care circulă în spațiul public. 

Evenimentul a avut loc în Scuarul Primăriei Rezina, iar rezinenii au primit cu entuziasm această inițiativă. Cristina Bognaci, locuitoare a orașului, a declarat:

”Pentru mine chiar sunt bine venite, pentru că este o parte a culturii, și eu cred că-s foarte binevenite. Prinde bine poporului nostru din ziua de azi, e mult mai informat și un pic de relaxare pentru noi totodată”.

Potrivit altei locuitoare din Rezina, Beatrice Andronic, importanța spațiilor de socializare în cadrul acestei caravane este să consolideze comunități de oamenii din sate și orașe:

”Consider că aceste caravane fac ca oamenii să se adune, să se veselească, să cultive tradiții și obiceiurile noastre și să petreacă timpul liber, pentru că nu avem atât multe parcuri, respectiv acest loc este binevenit pentru toate familiile, inclusiv din raion și nu doar din oraș”. 

Pe lângă partea artistică, caravana a oferit participanților acces la standuri de informare despre granturi europene, proiecte comunitare, programe pentru tineri, oportunități de afaceri și dezvoltare locală. Multe voci din Rezina au remarcat schimbările deja vizibile datorită sprijinului european: drumuri reparate, grădinițe renovate, acces la educație și posibilitatea de a călători liber în Europa.

”Copiii mei personal beneficiază de multe oferite de Uniunea Europeană. Să luăm școala de șah care este deschisă în Rezina, chiar la Alexandru cel Bun, pe banii europeni, vorbim despre proiectele gen drumuri, grădinițe renovate, deci personal beneficiem mult”, a transmis Liudmila Lisnic, locuitoare a orașului Rezina.

Corina Meleșinschi, aflată în diasporă, a apreciat nu doar partea recreativă a evenimentului, ci și componenta informațională: ”… au fost multe informații despre unele proiecte desfășurate în cadrul Uniunii Europene, cred că este un beneficiu pentru a informa oamenii, pentru a vedea ce s-a făcut și poate ce se va face în viitor”.

Cetățenii și-au exprimat dorința de a aduce acele schimbări pozitive, cum ar fi un stil de viață diferit, protecția mediului și beneficiile sociale care caracterizează multe țări europene și în viața cotidiană din Republica Moldova: ”În primul rând mulțumim Uniunii Europene pentru că ne dă posibilitatea să putem călători în Europa, în al doilea rând aș vrea să aducem o parte din Uniunea Europeană în Republica Moldova, ceea ce ține de modul de trai, stilul de viață și unele beneficii cum ar fi chiar și ecologia și multe alte lucruri care în Europa se fac”, a mai adăugat Corina.

Potrivit Linei Botnaru, manageră de programe în cadrul Delegației UE în Moldova, scopul acestei caravane este de a apropia realitățile și valorile europene de oamenii din zonele rurale și regionale ale Republicii Moldova:

”Anul trecut, cetățenii Republicii Moldova și-au exprimat predispozițiile dacă vor sau nu și majoritatea cetățenilor au decis că vor să meargă în Uniunea Europeană. Cealaltă jumătate, mai puțin de jumătate s-au exprimat că fie că nu înțeleg ce înseamnă Uniunea Europeană, fie că sunt împotrivă. Noi am decis ca să explicăm mai bine oamenilor ce înseamnă această aderare la UE, ce înseamnă Uniunea Europeană? Pentru că foarte mulți oameni nu știu și din cauza asta se trezesc anumite frici, anumite dezinformări, anumite lucruri care trezesc suspiciuni și așa mai departe. Tocmai dezinformarea ne-a determinat pe noi ca să venim, inclusiv la voi astăzi se întâmplă cireașa de pe tort, adică noi am venit la Rezina ca fiind ultima localitate unde am adus show-ul. O considerăm o localitate foarte importantă strategic, cu potențial și cu oameni foarte frumoși din câte vedem noi. Sperăm în urma acestui show oamenii, prin distracție, prin veselie, voie bună, participare la concursuri, un concert frumos, iată un show al Zebra Show, să vină mai aproape de înțelegerea de fapt a proceselor prin care se transformă Republica Moldova, care au fost decise de fapt de către cetățeni”, susține Lina Botnaru de la delegația UE în Republica Moldova.

Evenimentul din Rezina a fost transmis live de postul nostru de televiziune ELITA TV – transmisiune cu peste 24 de mii de vizualizări pe pagina de Facebook, iar sute de aprecieri și diverse mesaje de unitate și susținere a evenimentului organizat la Rezina, au venit de la rezineni stabiliți în diferite state ale Uniunii europene.

Caravana a traversat șase raioane ale țării – Soroca, Edineț, Cantemir, Sîngerei, Căușeni și, în final, Rezina – adunând circa 15.000 de participanți fizic. În fiecare localitate, locuitorii au fost invitați să participe la quiz-uri interactive, concursuri cu premii și spectacole susținute de artiști îndrăgiți precum Zebra Show și Gabriel Nebunu. Ariștii au abordat teme legate de Uniunea Europeană într-o manieră accesibilă și umoristică, explicând beneficiile aderării și demontând stereotipuri și falsuri care circulă în spațiul public.

Articolul Rezina, ”cireașa de pe tort” a Caravanei UE „Show Nebun”. 24 de mii de vizualizări live și sute de oameni în Scuarul primăriei Rezina. apare prima dată în Vocea Ta.

În mai puțin de patru luni, aleșii locali care au obținut mandate în urma alegerilor generale locale din 5 noiembrie 2023 vor atinge jumătatea perioadei de mandat. De fiecare dată concurenții electorali se laudă în campanii, cu prezența pe liste a tinerilor candidați și candidate la funcția de ales local.  

Elita TV a analizat nivelul de reprezentare a tinerilor  în consiliile locale de nivelul întîi din raionul Rezina, chiar la mijloc de mandat al aleșilor locali. Astfel, după o analiză a datelor prezentate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale am constatat că în 9 din cele 25 de consilii locale de nivelul întâi din raionul Rezina nu există nici un consilier care în ziua alegerilor generale locale să fi avut cel puțin 18 ani și cel mult 35 de ani.

Deși o bună parte dintre localități nu au tineri consilieri, în raion sunt și excepții pozitive. 

Bunăoară, în Consiliul local Păpăuți, patru din cei nouă consilieri sătești au vârsta mai mică de 35 de ani, ceea ce reprezintă 44,4% din numărul consilierilor locali, fiind consiliul local din raionul Rezina cu cei mai mulți tineri, atât ca număr, cât și ca procent din totalul consilierilor.

Solicitată de ELITA TV, Stela Bulgac, primărița satului Păpăuți, unde circa jumătate din consiliul local este reprezentat de tinerii consilieri, ne-a spus, că se bucură o relație de cooperare între aleșii locali, deoarece ei se implică în viața comunității, susținând chiar și inițiativele cu mici șanse de izbândă.

„Tinerii consilieri locali sunt bine pregătiți, cunosc realitățile din teren, sunt flexibili, iar când este vorba despre aplicarea la diferite proiecte se implică, chiar dacă s-ar părea că șansele pentru a obține finanțare sunt foarte mici”, a declarat dna Bulgac.

Cum vede situația Consiliului Național al Tineretului ?

Este oare o problemă subreprezentarea tinerilor în structurile decizionale locale, dar și ce ar trebui să întreprindă autoritățile statului pentru a crește numărul tinerilor care dețin mandate de consilier local? – am adresat aceste întrebări Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova – structură asociativă care întrunește 37 de organizații de tineret.

Grigore Rînja, coordonator politici de tineret în cadrul Consiliului Național al Tineretului din Moldova (CNTM), originar din satul Cuizăuca, recunoaște în răspunsul său pentru redacția ELITA TV, că subreprezentarea tinerilor în structurile decizionale locale este într-adevăr o problemă gravă.

„Din perspectiva CNTM, subreprezentarea tinerilor în structurile decizionale locale este o problemă serioasă, cu impact direct asupra modului în care sunt abordate nevoile comunităților,” susține Grigore Rînja, coordonator  în cadrul CNTM.

Cifrele vorbesc de la sine:

În raionul Rezina, nouă din 25 de consilii locale nu au niciun tânăr consilier. În celelalte foruri legislative locale din raion, doar 31 din 253 de mandate (12,5%) sunt deținute de tineri, arată analiza listelor de aleși locali, efectuată de Elita TV.

”În discuțiile cu tinerii din localitățile raionului, aceștia ne spun frecvent că lipsa ascultării și a luării în considerare a opiniilor lor duce la pasivitate și la neimplicare în viața comunității. Atunci când tinerii simt că sunt ascultați și văd că ideile lor contează, cresc motivația și curajul lor de a participa activ și de a-și face vocea auzită. ”, ne spune Grigore.

Potrivit Raportului ”Evaluarea cheltuielilor alocate sectorului de tineret în cadrul bugetelor APL de nivelul II”, publicat de CNTM, în anul 2023, Consiliul raional Rezina nu a cheltuit nici un leu pentru sectorul de tineret.

”În calitate de coordonator de politici de tineret în cadrul CNTM și locuitor al raionului Rezina, cunosc foarte bine situația locală, pentru o perioadă lungă detimp tinerii nu au avut aproape deloc reprezentare, iar structuri formale de tineret la nivel local practic nu au existat. Raportul nostru „Evaluarea cheltuielilor alocate sectorului de tineret în cadrul bugetelor APL de nivelul II” arată că, în 2023, raionul Rezina a avut un buget executat de 0 lei pentru sectorul de tineret. Aceasta reflectă grav lipsa de prioritate acordată politicilor pentru tineri și explică, parțial, lipsa implicării acestora în administrația publică locală”, a spus dl Rînja.

Consiliul raional Rezina, deși a alocat, a cheltuit zero lei pentru sectorul de tineret în anul 202, an în care societatea vorbea de o mai bună implicare a tinerilor, inclusiv în procesul electoral.

Aurelia Grigoriță, șefa Direcției Învățământ, Tineret și Sport din cadrul CR Rezina, recunoaște că, în anul 2023, deși au fost alocați bani pentru sectorul de tineret, niciun leu nu a ajuns să fie investit în activități pentru tineri:

”În anul 2023 într-adevăr nu au fost cheltuiți bani pentru sectorul de tineret. Atinci responsabil pentru tineri era dl Petru Druța, (specialist principal în CR Rezina). Că a făcut mult, că puțin dl Druță, nu pot să mă expun. Probabil că nu au fost oragnizate activități pentru tineri în 2023. Deja din 2024 Sectorul de tineret a trecut în subordinea DÎTS în aprilie 2024.”, a precizat Aurelia Grigoriță pentruElita TV.

 

Contactat de mai multe ori de Elita TV, pentru a explica situația, Petru Druță, specialist princial la Consiliul Raional Rezina a declarat că este în concediu și ne-a urat la muți ani și a închis telefonul:

„Eu sunt în concediu. Fiți sănătoși și la mulți ani!”, ne-a răspuns specialistul principal în CR Rezina, Petru Druță.

Am vrut să îl întrebăm pe Petru Druță ce rezultate a dat activitatea sa cu tinerii, pentru care este plătit din banul public, dar acesta a închis telefonul.

Astfel, rămâne neclar de ce banii nu au ajuns în sectorul de tineret, pentru care au fost alocați și votați de consilierii raionali, au fost oare realocați și  pentru care activități au fost realocați aceștia? Cum ar fi discutat cu un tânăr dacă i-ar fi cerut explicații nu știm, dar comunicarea cu presa a rămas fără răspuns pentru cetățeni, în situația creată.

Coordonatorul CNTM crede, că o reprezentare mai bună a tinerilor în consiliile locale de nivelul întîi este posibilă doar dacă statul va acționa sistemic, iar măsurile luate vor fi clare, bine definite și punctuale.

„Pentru a crește numărul tinerilor care dețin mandate de consilier local, autoritățile statului trebuie să ia măsuri concrete și sistemice. Este necesară modificarea cadrului electoral prin creșterea cotei minime de reprezentare a tinerilor pe listele de candidați. Statul ar trebui să creeze programe de stagii plătite în cadrul primăriilor, o inițiativă pe care CNTM o consideră esențială pentru a stimula implicarea tinerilor în administrația locală și pentru a le oferi experiență practică. Trebuie extinse programele de formare și instruire în domeniul administrației publice, astfel încât și tinerii fără experiență să învețe cum funcționează aceste procese. Este absolut necesară consolidarea infrastructurii de participare: consilii locale ale tinerilor, platforme de co-management și spații de dialog real, pentru ca tinerii să fie implicați în procesele decizionale încă dinainte de a candida pentru un mandat. Astfel de măsuri ar crea un mediu favorabil în care tinerii nu doar că ar fi mai bine reprezentați, dar ar aduce și o energie nouă, idei inovatoare și o perspectivă diferită asupra dezvoltării comunităților lor”, a susținut domnul Grigore Rînja pentru ELITA TV.

Potrivit analizei informațiilor de pe site-ul CEC, în raionul Rezina, tinerii reprezintă 12,5 % din totalul de 253 de mandate de consilieri locali de nivelul întâi sau 31 de mandate. 

În ceea ce privește tinerii primari ai localităților din raionul Rezina, trei dintre cei 25 de primari, aleși la alegerile generale locale din luna noiembrie 2023, aveau vârsta mai mică de 35 de ani în ziua scrutinului: este vorba de primarii satelor Ignăței, Peciște și Trifești.

Unul dintre cei trei tinerii primari din raionul Rezina, Mihail Budurin, primar de Trifești consideră că tinerii aleși locali pot fi mai bine conectați la comunitate, dar puțini dintre ei acceptă să candideze pe liste de partid cu forurile legislative locale, în timp ce un candidat independent accede mai greu într-un consiliul local: 

”Un tânăr în consiliu are contact cu localitatea, este activ, vine cu idei și propuneri. Am propus mai multor tineri sa candideze, dar ei nu vor să se lege cu partidele – consideră că e implicare politica, iar un consilier independent este mai greu să fii, din cauza numărului de voturi necesare”, spune Mihail Budurin.

În raionul Rezina activează 25 de primari și primare și 280 consilieri locali și raionali, aleși în noiembrie 2023 în Forurile legislative locale.  Următoarele alegeri locale vor avea loc în anul 2027.

Petru Anghel, pentru Elita TV.

Articolul Niciun tânăr consilier în 36% din Forurle legislative din raionul Rezina. Consiliul raional a cheltuit zero lei pentru sectorul de tineret, în anul 2023. Specialist principal CR Rezina: ”Să fiți sănătoși!” apare prima dată în Vocea Ta.

Ce spun părinții care educă între patru și  nouă copii.

Pentru Natalia Florea, mamă a 9 copii, fiecare toamnă vine cu o presiune simțitoare, spune femeia:

” Ne costă în jur la 5000 (lei) pentru fiecare copil, să poți lua de încălțat, de îmbrăcat, tot pentru școală, e scump. Începem pregătirea pentru anul școlar cu câteva luni înainte, ca să putem să ne încadrăm la 1 septembrie să poată învăța. Începem pregătirea cu mult timp înainte..”, precizează Natalia.

Situația nu este diferită nici pentru Irina Covali , mamă a 4 copii: 

”Soțul muncește, și eu tot am încercat, în an am lucrat vreo jumătate de an și cum la mine copiii se îmbolnăvesc des și nu pot lucra, stau acasă și soțul peste hotare s-a dus vreo jumătate de an, pentru că aici nu putem să ne descurcăm. E greu, dar ne descurcăm, …încercăm să ne descurcăm”, mai spune femeia.

Ce ajutoare oferă autoritățile orașului Rezina?

Deja pentru al treilea an consecutiv, primăria orașului Rezina vine în sprijinul familiilor numeroase printr-un ajutor material unic pentru familiile cu mai mult de 4 copii, menit să acopere o parte din costurile pregătirii pentru școală.

”Scopul acordării acestui ajutor financiar care se acordă o dată în an, prin decizia Consiliului Orășenesc, este de a veni în ajutorul familiilor social-vulnerabile, sau care au venit mai mic, pentru a depăși situațiile de dificultate, a asigura copiii înainte de începutul anului școlar cu strictul necesar, începând de la rechizite, care sunt importante și au o necesitate majoră în începutul anului școlar pentru toți copiii”, a comunicat pentru Elita TV,  Tamara Grădinaru, specialist aă principală pentru protecția drepturilor copilului,  în cadrul Primăriei Rezina.

Potrivit Tamarei Gradinaru, bugetul alocat pentru susținerea acestor categorii de familii, diferă de la an la an, în funcție pe numărul de familii pe care le identifică autoritatea publică locală și de necesitățile pe care le au aceste familii:

“Nu avem stabilit un buget pentru acest tip de ajutor unic. Primăria se îngrijește ca acești copiii să fie asigurați și identificăm sursele financiare necesare. De unde avem, de unde nu avem, le găsim ca să venim în ajutorul acestor familii cu acest suport financiar unic”.

În anul 2024, 77 de copii au beneficiat de ajutor financiar oferit de Primăra orașului Rezina. Pentru anul școlar care urmează, au fost deja identificate 17 familii în care cresc și sunt educați 68 de copii, însă lista rămâne deschisă până la 31 iulie.

Specialiștii din primărie subliniază, că toți copiii trebuie să aibă acces egal la educație, indiferent de statutul financiar al familiei. 

”Toți copiii sunt egali și toți copiii trebuie să aibă acces la învățământul școlar. Chiar un copil dintr-o familie cu o situație financiară mai dificilă poate să aibă succese mult mai mari decât un copil dintr-o familie cu un statut financiar mai bun. Nu văd o diferență și nu cred că ar trebui să existe o diferență făcută pentru categoriile de familii pe care noi le-am menționat că ar fi eligibile la acest ajutor financiar”, mai spune Tamara Grădinaru.

Discriminarea și bullying-ul ”nu au ce căuta” în școli.

Mai mult, specialista atrage atenția că discriminarea și bullying-ul ”nu au ce căuta” în școli. 

„Cred că copiii trebuie să fie tratați în instituții fără a fi criticați și expuși bullying-ului, deoarece, până la urmă, depinde de conștiința noastră, a fiecărui matur, și de educația pe care o oferim noi copiilor noștri ca să trateze fiecare copil din diferite categorii ca fiind egali, să nu existe discriminare”.

Potrivit datelor oferite de APL pentru Elita TV, în raza orașului Rezina sunt înregistrați circa 2500 de copii, aproximativ 1700 dintre ei sunt elevi și eleve.

Potrivit Regulamentului, pentru a beneficia de ajutorul oferit de autorități sunt necesare:

1. Depunerea cererii la Primăria orașului Rezina de către unul dintre părinți.
2. Buletinele de identitate ale părinților – cu viză de reședință în: orașul Rezina și satele Ciorna, Stohnaia, Boșernița.
3. Certificatele de naștere ale copiilor (cu vârsta de până la 18 ani).
4. Pentru copiii cu vârsta de peste 18 ani – dovadă de continuare a studiilor (cu frecvență la zi).
5. După caz, confirmarea că cel puțin un părinte este angajat în câmpul muncii.

Familiile eligibile pot depune cererile până la 31 iulie 2025, la biroul 302 al Primăriei Rezina. 

Letisia Dascal, pentru ELITA TV

Articolul Ce spun părinții care educă între patru și nouă copii despre costurile de pregătire către noul an școlar? Ce ajutoare le oferă Primăria Rezina? apare prima dată în Vocea Ta.

Pentru fiecare absolvent de liceu din Republica Moldova, imediat ce s-a văzut cu diploma de BAC în mână, această perioadă a verii devine una plină de provocări. Ce urmează să facă mai departe? Ce studii va urma? Sau dacă merită de intrat la o facultate în Republica Moldova ori într-o altă țară.

În zece ani, aceste dileme ale viitorilor studenți au căpătat și o dimensiune geopolitică și socială profundă, fiindcă tinerii moldoveni aleg nu doar o universitate, ci adesea o direcție de viață.

În acest context, România devine o opțiune tot mai frecventă pentru absolvenții de liceu din partea stângă a Prutului, dar nici universitățile de la noi, din Republica Moldova, nu pierd teren în fața celor care preferă familiaritatea, apropierea de familie și atașamentul față de țară.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, Eurostat și Ministerului Educației și Cercetării, în anul universitar 2023-2024 au fost înscriși circa 61 649 de tineri moldoveni la studii superioare, dintre care 47 149 au optat pentru universitățile din Republica Moldova, iar alții – 14 500 au fost înscriși la instituțiile de învățământ superior din Uniunea Europeană.

Astăzi, tinerii rezineni spun că alegerea între a studia în Republica Moldova sau în Europa nu poate fi redusă la o simplă preferință. Este o decizie asumată care ține de contextul familial, gradul de independență, aspirațiile profesionale și oportunitățile de dezvoltare. 

„Aveam câteva idei de a încerca norocul în România, dar am renunțat. Probabil nu eram pregătită pentru distanța care m-ar fi separat de familie, pentru o altă cultură și o perioada de adaptare mai complicată. Mi s-a părut mai logic să fac licența aici, în țară. Sunt mândră de decizia mea. În ultimii trei ani m-am dezvoltat și m-am format ca persoană chiar aici, în Moldova”,

susține Dumitrița Cazacu, proaspăt absolventă a Facultății de Inginerie Economică și Business din cadrul Universității Tehnice din Moldova.

Într-o zonă de studiu diferită, Mihai Postu, student în anul III la Facultatea de Medicină nr. 1, din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, și-a pus aceleași întrebări și a ajuns la o concluzie similară:

„La momentul respectiv, nu mă consideram pe deplin pregătit pentru o tranziție atât de semnificativă, implicând despărțirea de mediul familial și de spațiul cunoscut. Inițial, intenționam să aplic la mai multe universități din România, însă admiterea la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” mi-a oferit încrederea că pot beneficia de o pregătire academică de calitate și în țara mea”.

Studenții aduc în discuție beneficiile pe care le oferă  învățământul superior din Moldova, cum ar fi: infrastructură modernă, burse oferite în funcție de performanțe și suportul didactic de calitate prezent în universitățile Republicii Moldova, alegerile acestora fiind, astfel, dublate de o experiență academică solidă:

„Universitatea mea răspunde exigențelor printr-o infrastructură bine pusă la punct: cămine modernizate pentru studenți, burse acordate în funcție de performanțele academice, precum și o gamă variată de activități extracurriculare…”, mai spune Mihai.

Dumitrița afirmă că universitatea absolvită este una dintre cele mai cotate din țară și simte mereu nevoia să vorbească de bine despre instituția care i-a oferit experiențe academice utile:

„Un aspect cu adevărat special pentru studenții UTM este faptul că universitatea încurajează inovația și spiritul antreprenorial, oferind sprijin concret pentru idei de afaceri prin incubatoare de startup-uri. Nu în ultimul rând, un element esențial este transparența de care dă dovadă instituția, atât în procesul de învățământ, cât și în relația cu studenții, ceea ce contribuie la un climat de încredere și corectitudine academică”.

Pentru a dispune de o bursă de studii în universitățile din țară, studenții sunt nevoiți să muncească foarte mult și să atingă rezultate mari, chiar dacă suma nu este una foarte mare pentru ei: „Unica bursă de care am beneficiat a fost cea oferită de universitate în baza rezultatelor obținute la fiecare sfârșit de semestru. Am avansat treptat, de la bursa de gradul II până la cea de gradul I. Din păcate, nu mă pot lăuda cu o sumă impunătoare care îmi venea lunar pentru eforturile depuse la facultate”, mai spune Dumitrița.

Același lucru îl transmite și Mihai:

„În prezent, beneficiez de o bursă de gradul II. Pragurile de acordare a burselor variază anual, fiind stabilite în funcție de performanțele academice ale tuturor studenților din fiecare an de studiu”. 

ROMÂNIA – NU DOAR DESTINAȚIE DE VACANȚĂ, CI ȘI O ATRACȚIE ACADEMICĂ

Cu toate acestea, România continuă să rămână o destinație tot mai atractivă pentru tinerii moldoveni, inclusiv pentru unii dintre absolvenții din orașul Rezina, care aleg să își construiască viitorul academic dincolo de granițele țării.

Fie că este vorba despre dorința de a obține o diplomă recunoscută internațional, despre accesul la burse generoase, condiții moderne de studiu sau despre oportunitățile de mobilitate academică europeană, tot mai mulți tineri identifică în universitățile românești un cadru favorabil dezvoltării personale și profesionale.

În același timp, România oferă anual mii de locuri bugetate pentru cetățenii Republicii Moldova, iar sprijinul instituțional concret – de la cazare gratuită și transport redus până la integrarea în proiecte Erasmus – reprezintă argumente convingătoare pentru cei care aleg să studieze peste Prut.

Astfel, pentru o parte dintre tinerii din Rezina, plecarea la studii în România nu înseamnă neapărat o renunțare la rădăcini, ci o alegere strategică ce deschide uși către o carieră europeană și o experiență universitară complexă. Este o decizie care vine la pachet cu provocări, dar și cu perspective largi, și care, în mod evident, capătă tot mai multă relevanță în rândul noilor generații.

„Am ales să continui studiile universitare în România, deoarece mi-am dorit acces la un învățământ de calitate, într-un mediu academic mai divers și cu mai multe oportunități de dezvoltare. Limba română și sprijinul oferit de statul român pentru studenții din Republica Moldova au făcut tranziția mai ușoară, iar faptul că diploma este recunoscută în întreaga Uniune Europeană îmi oferă perspective mai largi pentru viitor”, ne-a spus Dumitru Șova, student în anul III la Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza„ din Iași.

Diana Cojocari, studentă și ea în anul III la Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” de la Suceava, spune că nu i-a fost deloc complicat să se acomodeze în țara vecină:

„Am decis să fac facultatea la Suceava, un orășel din România în care m-am regăsit și integrat foarte rapid. Mi-am dorit să încerc un

mediu nou, să am parte de o experiență nouă într-o țară străină, dar în același timp să-mi testez și propriile aptitudini și să-mi ies din zona de confort”.

Ei afirmă că primesc bursa românilor de pretutindeni, care este în valoare de 925 RON, echivalentul a 3550 lei moldovenești, datorită facilităților de care beneficiază toți studenții moldoveni care își fac studiile în România:

„Nu dispun de bursă de performanță, din motiv că pe lângă facultate practic fotbal de performanță și nu dispun de timp și efort, însă momentan dispun de bursa de basarabean, care valorează 925 lei”, ne spune Dumitru.

Studenta ne mai spune că a reușit să obțină, pe lângă bursa românilor de pretutindeni, și bursa de merit:

„În anul II de facultate, am reușit să obțin bursa de merit în valoare de 1.000 de lei… . În cadrul universității noastre, bursele de performanță se oferă în baza mediei finale a anului parcurs, acestea sunt de mai multe tipuri, în dependență de media obținută”, precizează tânăra.

Studenții spun că se bucură de diversitatea facilităților de care pot beneficia, și că este important să lucreze și să exceleze:

„Facultatea pune la dispoziția studenților patru programe de studii, o gamă largă de materii, profesori deschiși spre colaborare, mai mult decât atât practicieni ai domeniului juridic. De asemenea, se organizează diverse conferințe, atât la nivel național, cât și internațional, evenimente care îți oferă oportunitatea să faci voluntariat, dar în același timp să dobândești noi cunoștințe”, explică Diana. 

Dumitru la fel este mulțumit de ajutorul României acordat studenților din Republica Moldova:

„Beneficiem de burse pentru basarabeni (fapt ce ne oferă un sprijin în ceea ce privește viața cotidiană), de cazări gratis în cămine sau cu reducere de 50% în căminele cu regim hotelier. Vorbind despre proiecte, avem oportunitatea de a studia în alte țări cu ajutorul programului Erasmus și de a face practica”.

Deși ambele sisteme universitare oferă tinerilor șanse reale de dezvoltare, mulți absolvenți ajung să vadă România ca pe o opțiune mai atrăgătoare. Universitățile din Republica Moldova rămân aproape de sufletul multora – sunt familiare, accesibile și parte dintr-o comunitate academică tot mai activă. Totuși, cele din România reușesc să câștige teren prin diversitatea programelor de studiu, sprijinul financiar mai consistent și deschiderea către experiențe internaționale. Aceste aspecte se pot observa în infograficul alăturat realizat cu ajutorul datelor oferite de universitățile Republicii Moldova și României, dar și de către Ministerele Educației și Cercetării ale ambelor țări.

Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova menționează că, pe parcursul anilor, statul român a alocat resurse considerabile pentru a veni în sprijinul tinerilor din țara noastră: 

„Guvernul României a făcut investiții enorme în formarea tinerilor, oferind burse de studii în licee și universități. Contribuția țării vecine a fost resimțită și la formarea continuă a cadrelor didactice din învățământul superior și la mobilitatea cercetătorilor din cele două țări pentru implementarea proiectelor comune și dezvoltare reciprocă. Cele mai multe parteneriate ale instituțiilor de învățământ superior din Republica Moldova sunt stabilite tot cu România”, se precizează într-un mesaj publicat pe pagina oficială a instituției.

Totodată, MEC precizează că sprijinul României a devenit și mai evident odată cu procesul de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova.

Potrivit lectorului universitar la USM, Vitalie Guțu, studenții sunt atrași spre Uniunea Europeană datorită facilităților oferite de către aceasta, în special ofertele de mobilitate academică:

”Programul Erasmus+, joacă un rol esențial în formarea profesională și personală a tinerilor studenți. Acestea contribuie la dezvoltarea competențelor lingvistice, conexiunilor interculturale. De asemenea, oferă o altă optică de asimilare a informațiilor raportate la curricula europeană”, afirmă lectorul universitar.

Vitalie Guțu  că mobilitățile academice ale Uniunii Europene au efecte semnificative asupra sistemului educațional din țară:

”Efectele asupra sistemului educațional din Republica Moldova se pliază pe mai multe aspecte, cum ar fi adaptarea conținuturilor educaționale și sincronizarea acestora la realitățile din Republica Moldova. Sporirea vizibilității imaginii universitare în ecosistemul academic european, ceea ce contribuie la dezvoltarea parteneriatelor internaționale.”, susține Guțu. 

Sabina Gheorghiu, absolventă a Facultății de Istorie și Științe Politice, din cadrul Universității ”Ovidius” din Constanța, susține că Grecia a fost mereu pentru ea o destinație de vis, și că a avut posibilitatea să ajungă acolo datorită programului Erasmus+:

”În momentul în care am aflat despre oportunitatea oferită de programul Erasmus+, am știut imediat că Atena este alegerea perfectă pentru mine. La nivel academic, experiența la Universitatea ”Panteion” a fost diferită față de ce eram obișnuită în România sau Republica Moldova. Profesorii erau foarte deschiși, înțelegători și dornici să ne sprijine. Cursurile aveau un aer relaxat, aproape ca niște discuții între prieteni, dar cu valoare educativă. Ambele stiluri au plusuri – cel din Grecia îți oferă libertate și autonomie, iar cel din România sau Republica Moldova încurajează disciplina și ritmul constant de lucru”.

Studenții care beneficiază de mobilitățile Erasmus+ se reîntorc cu o nouă viziune asupra a tot ce îi înconjoară, dar și cu alte noi abilități desprinse din experiența lor în Europa: ”Privind înapoi, pot spune cu mâna pe inimă că Erasmus+ mi-a schimbat viața. M-a maturizat, m-a responsabilizat, m-a făcut mai curajoasă. Am învățat ce înseamnă să te descurci pe cont propriu, într-un  alt mediu, departe de familie și prieteni. Și cel mai important, m-am redescoperit pe mine însămi. M-am întors acasă o versiune mai puternică și mai încrezătoare a mea”, ne transmite Sabina.

Toate acestea sunt susținute si de către lectorul universitar Vitalie Guțu:

”Din experiența mea, studenții care revin dintr-o mobilitate Erasmus se remarcă prin implicare activă și de inițiativă în procesul educațional. Sunt deschiși pentru dialog, dezbateri de idei. Un lucru esențial este și faptul că le place și deprind abilități practice de lucru în echipă, ceea ce reprezintă un plus pentru sistemul academic autohton. Nu în ultimul rând, se uită cu ochi buni la sisteme și metode inovative de predare – învățare”. 

Opțiunea între a rămâne în Republica Moldova sau a studia în Europa nu are o formulă unică. Ea depinde de profilul studentului, de prioritățile personale și de viziunea asupra viitorului. Tinerii din Rezina arată că reușita este posibilă oriunde, dacă e dublată de efort, implicare și claritate în alegeri. Fie că aleg stabilitatea de acasă sau deschiderea internațională a Uniunii Europene, esențial este ca fiecare student să își asume cu responsabilitate drumul, construindu-și nu doar un CV, ci și o identitate personală și profesională.

 „Fiți deschiși să cunoașteți oameni noi – chiar dacă nu sunteți cei mai sociabili, prieteniile care se leagă în facultate pot deveni ceva cu adevărat frumos. Nu ignorați oportunitățile care apar- fie ele burse, training-uri sau proiecte extra, toate adună experiență și vă ajută mai mult decât credeți. Și, poate cel mai important: bucurați-vă de anii ăștia, fiindcă trec mult mai repede decât pare și, sincer, o să vă fie dor de ei”, le-a transmis Dumitrița Cazacu elevilor absolvenți.

Diana îi îndeamnă și ea să lupte mereu pentru ceea ce vor: „Cred că cel mai important sfat e să nu să se lase bătuți de greutățile pe care le vor avea, pentru că anii de studenție sunt foarte frumoși, dar și grei în același timp, plini de provocări. Și un al doilea sfat, consider eu destul de important, să nu rateze nicio oportunitate pe care universitatea le-o oferă (asociații studențești, Erasmus și altele)”.

   ”Îi încurajez pe boboci să fie curajoși, să îndrăznească să iasă din zona de confort și să îmbrățișeze cu deschidere fiecare oportunitate de dezvoltare personală. Perseverența și implicarea activă în viața socială, culturală și academică a universității contribuie semnificativ la conturarea unei experiențe studențești autentice și împlinite. Statutul de student nu se rezumă doar la studiu intens și nopți nedormite, ci presupune și construirea unor prietenii durabile, precum și acumularea unor experiențe care vor rămâne valoroase pentru tot restul vieții”, susține Mihai.

Dumitru îi sprijină pe viitorii studenți să lucreze constant pentru viitorul lor: ”

”Un sfat bun ar fi să își aleagă cu atenție domeniul în care vor să profeseze mai târziu pentru a produce un venit din plăcere. Să trăiască la maxim fiecare clipă din a fi student, dar și să se axeze pe învățat, pentru că asta reprezintă viitorul său”.

Sabina, la rândul său, îi încurajează să încerce și oportunitatea de a aplica la mobilitatea Erasmus+: ”

”Le recomand din suflet tuturor studenților care au ocazia să aplice pentru Erasmus+, să o facă fără ezitare. Nu este doar o oportunitate academică – este o călătorie personală, un pas important spre maturizare, spre autocunoaștere și spre deschiderea către lume”.

Indiferent de direcția aleasă – acasă sau peste hotare – tinerii din orașul Rezina demonstrează că determinarea, perseverența și claritatea în alegeri pot transforma orice sistem universitar într-o rampă reală de lansare. Pentru ei, viitorul începe cu o decizie asumată.

La momentul publicării articolului, Ministerul Educației și Cercetării de la Chiținău anunțase finalizarea sesiunii de de bază a admiterii la  studii superioare care a durat între 21- 28 iulie 2025, s-a finalizat. Astfel, în prima etapă de admitere în universități au fost înregistrați circa 20 de mii de candidați. Depunerea dosarelor a avut loc exclusiv online.  VIDEO AICI

Articolul Cu inima acasă, cu gândul spre Europa: drumul universitar al tinerilor din Rezina. Opțiuni universitare pentru studenții moldoveni. Oferte de mobilitate academică în UE. apare prima dată în Vocea Ta.

Această declarație este un răspuns la o întrebare adresată edilului orașului Rezina prin care i s-a cerut să se expună asupra modului în care apreciază acum relația instituțională între primăria Rezina și Consiliul raional Rezina.

 „După o serie de chestii care s-au întâmplat, eu i-am solicitat, în prezența viceprimarului și nu mai țin minte cine era acolo, actualului președinte să-și dea demisia”, a menționat dl Tatarov.

Ulterior, moderatoarea emisiunii s-a arătat interesată să afle care a fost reacția președintelui raionului, iar primarul orașului Rezina a continuat, spunând că a fost surprins să afle despre tentativa de racolare a unui primar de la Partidul Schimbării al cărei vicepreședinte este.

„M-a rugat să mă așez să discut, pentru că eu am fost așa ușor șocat, când a fost un primar din echipa noastră, de la Partidul Schimbării, a fost invitat la discuții despre un nou proiect politic, să i se propună să participe. De fapt, s-a propus, s-a produs o racolare clasică a unui…”, a adăugat Simion Tatarov.

După remarca moderatoarei că acest fenomen se întâmplă în toată Republica Moldova, Simion Tatarov a spus că în opinia sa este inadmisibil așa ceva și din aceste considerente i-a cerut președintelui raionului Rezina să-și depună demisia.

 „Este inadmisibil și iată din cauza aceasta eu i-am solicitat să-și dea demisia, pentru că noi, când a venit și am zis: „Ok. Te votăm. Te votăm.” Și am întrebat: „La spate este fosta președintă a raionului (n.r. Eleonora Graur (Lupașco))?”, a zis: „Nu. Este proiectul lui politic. El a discutat cu președintele partidului, cu dl Chicu și tot așa mai departe”, a specificat Simion Tatarov.

În completarea răspunsului său, primarul orașului Rezina a adăugat că după ce i-a cerut să-și dea demisia, Teodor Cuculescu i-ar fi spus să aibă o discuție cu Eleonora Graur (n.r. actual Lupașco, ex-președinta raionului Rezina).

„Așezați-vă și discutați, voi sunteți oameni mari” (n.r. să discute primarul Rezinei cu Eleonora Graur (Lupașco)), a reprodus Simion Tatarov cuvintele actualului președinte al raionului Rezina.

ELITA TV i-a solicitat președintelui raionului Rezina să-și expună punctul de vedere asupra celor relatate de Simion Tatarov, întrebându-l dacă este adevărat că primarul orașului Rezina i-a solicitat să demisioneze.

Reacția președintelui raionului s-a lăsat așteptată, în răspuns solicitării ELITA TV de a comenat situația, Consiliul raional Rezina a precizat că Teodor Cuculescu se află în concediu.

Ulterior, într-un răspuns scris la adresa ELITA TV, pe 16 iulie curent, Teodor Cuculescu a confirmat faptul, că i s-a cerut demisia din funcția deținută, respingând, însă, acuzațiile, conform cărora ar fi încercat să racoleze un primar al Partidului Schimbării.

„Da, a solicitat. Nu este adevărat în raport cu racolarea. A fost un schimb de opinii vizavi de situația politică din țară și raion”, a afirmat dl Cuculescu.

Reieșind din informația prezentată de Simion Tatarov i-am adresat suplimentar dlui Cuculescu două întrebări pentru a enunța contextul în care în iarna anului 2023 s-au desfășurat discuțiile privind alegerea președintelui raionului Rezina.

În continuare, vă aducem la cunoștință întrebările adresate:

În ce context, după ce v-a fost solicitată demisia, Dvs. i-ați sugerat primarului orașului Rezina să discute cu Eleonora Graur (Lupașco), ex-președinta raionului Rezina? Care ar fi logica acestor discuții?

Cum comentați declarațiile primarului orașului Rezina, care afirmă că în discuțiile privind alegerea Dvs. în calitate de președinte al raionului, în 2023, Dvs. ați fi negat că în spatele Dvs. se află Eleonora Graur (Lupașco, fosta președintă a raionului Rezina).

Răspunsul lui Cuculescu, expediat în adresa redacției ELITA TV a fost unul neclar, evaziv, fiind evitată confirmarea sau infirmarea implicării în discuții a numelui ex-președintei raionului Rezina, Eleonora Graur (Lupașco), și nu a permis jurnaliștilor să ofere publicului un răspuns complet. 

Amintim că Teodor Cuculescu a fost ales în calitate de președinte al raionului Rezina cu voturile a 16 consilieri raionali aleși pe listele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidului Schimbării (PS) și Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

Conform art.50 alin. 1 din Legea privind administraţia publică locală nr. 436 din 28.12.2006, Consiliul raional îl poate elibera din funcţie pe preşedintele raionului înainte de termen, cu votul a două treimi din numărul consilierilor aleşi, la propunerea a cel puţin o treime din consilierii aleşi.

Prin urmare, pentru a fi demis Teodor Cuculescu din funcția de președinte al raionului Rezina este necesar ca cel puțin 18 consilieri raionali să susțină prin vot acest demers.

De notat, că dincolo de funcții publice, ambii dețin funcții în parttide politice. Bunăoară, Simion Tatarov este și Vicepreședinte al Partidului Schimbării, iar Teodor Cuculescu este Președinte al Organizației Teritoriale Rezina a Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei.

Emisiunea integrală poate fi vizualizată aici.

Petru Anghel, pentru ELITA TV.

Articolul Primarul orașului Rezina, Simion Tatarov i-a solicitat demisia lui Teodor Cuculescu din funcția de Președinte al raionului Rezina. Ce spune președintele raionului? apare prima dată în Vocea Ta.

Conform deciziei ONIPM, primăriile Rezina, Solonceni, Ignăței, Țareuca și Gordinești vor implementa proiecte pentru managementul integrat al deșeurilor.

Solicitat de ELITA TV,  primarul orașului Rezina Simion Tatarov a precizat că de rezultatele proiectului „Construcția Centrului de colectare a deșeurilor prin aport voluntar Rezina”vor beneficia circa 31.978 persoane din localitățile: Rezina, Ciorna, Stohnaia, Boșernița, Solonceni, Tarasova, Păpăuți, Țareuca, Țahnăuți, Saharna Nouă, Saharna Veche, Buciușca, Echimăuți, Cinișeuți, Șoldănești, Lipceni.

Din bugetul total al proiectului în valoare de peste 10,7 milioane de lei depus la ONIPM, Primăria Rezina și localitățile partenere vor contribui cu 3.7 milioane de  lei, iar restul sumei de 7 milioane de lei va fi asigurată din resursele financiare ale Fondului Național pentru Mediu.

În rezultatul implementării proiectului, în orașul Rezina va fi construit și pus în funcțiune un Centru de colectare a deșeurilor prin aport voluntar (CAV), o platformă impermiabilă cu o suprafață de 1100 m² echipată cu sistem de drenaj pentru protejarea solului și apelor subterane, dar și o Hală acoperită de cel puțin 200 m² pentru depozitarea temporară și sortarea deșeurilor.

Potrivit primarului satului Gordinești, Ion Condrea, proiectul „Gordinești Verde – transformarea localității într-un model de gestionare a deșeurilor” urmează să fie finanțat în anul 2026 și va acoperi necesitățile a puțin sub o mie de localnici. 

„Valoarea proiectului este de aproximativ 1,4 milioane de lei. Contribuția proprie este de 10%, iar beneficiari sunt 951 de locuitori ai satului Gordinești, iar la necesitate și populația din satele partenere: Trifești și Pripiceni-Răzeși”, a declarat Ion Condrea, primarul satului Gordinești pentru ELITA TV.

Primarul din Gordinești susține că punerea în aplicare a proiectului va permite achiziționarea unui tractor LOVOL TH854 (85cp), o cupă multifuncțională, un încărcător frontal, o perie rotativă comunală, un încărcător pentru coșuri de gunoi, o remorcă pentru tractor, o lamă frontală cu arcuri, un tocător de crengi și tomberoane cu ajutorul cărora vor fi colectate și evacuate deșeurile menajere. 

Conform datelor ONIPM, primele finanțări în raionul Rezina ar urma să ajungă în localitățile Țareuca, Solonceni și Ignăței. 

Astfel, în anul curent, potrivit primarului Vasile Platon, la Țareuca, cu un buget de 1,2 mln lei vor fi achiziționate 1200 de tomberoane ce vor fi transmise locuitorilor din satele Țahnăuți și Țareuca, dar și 30 de pubele (containere pentru depozitarea gunoiului). Fiecare gospodărie va primi câte două tomberoane. Beneficiari ai acestui proiect vor fi aproximativ 2700 de locuitori ai satelor din componența primăriei Țareuca, iar contribuția autorităților locale constituie 120 de mii lei.

„În fiecare sat al comunei, la pilonii de pe marginea drumurilor principale vor fi atașate 15 pubele, la o distanță de aproximativ 100 metri între stâlpi”, a menționat Vasile Platon, primarul comunei Țareuca.

Până la momentul publicării acestui articol, primarii satelor Ignăței și Solonceni nu au răspuns apelurilor ELITA TV, pentru a oferi detalii despre proiectele destinate localităților pe care le gestionează. 

Petru Anghel, pentru ELITA TV.

Articolul Orașul Rezina și alte patru localități din raion vor primi bani din resursele Fondului Național pentru Mediu. Unde vor ajunge banii alocați? apare prima dată în Vocea Ta.

Ce a fost suspus consultărilor cu cetățenii?

Primăria Rezina, la 23 mai curent, a organizat dezbateri publice asupra proiectului de decizie „Cu privire la inițierea lucrărilor de construcție a Centrului de sport și agrement cu bazin de înot.”. Acestea s-au desfășurat în sala de conferrințe a  Palatului raional de cultură „Nicolae Lupov”, iar evenimentul a fost transmis live de postul regional de televiziune ELITA TV. Video

În debutul evenimentului, Simion Tatarov, primarul orașului Rezina, a prezentat audienței schița de proiect a Centrului de sport și agrement cu bazin de înot care urmează a fi amplasat pe o suprafață de 0,528 ha, în centrul orașului Rezina, pe strada 27 August 1989, nr.48/2, pe terenul fostului bloc de studii al Liceului Teoretic „Ștefan Cel Mare”, unde anterior a fost amplasată o grădiniță.

Conform detaliilor furnizate de primarul Rezinei, proiectul tehnic a fost pus la dispoziție de către Primăria orașului Gura Humorului din România, localitate înfrățită cu orașul Rezina în toamna anului 2013.

„Vreau să mulțumesc cu ocazia că stau în fața Dvs., primăriei Gura Humorului din județul Suceava, care ne-a pus la dispoziție proiectul tehnic pe compact disc.”, a afirmat Simion Tatarov.

Primarul orașului Rezina a mai precizat că pentru construcția acestui edificiu sportiv sunt necesare câteva milioane de euro.

 „Este un obiect pentru care, ca valoare estimativă, ne vor trebui cam 4,5-4,7 milioane de euro”, a specificat dl Tatarov la inițierea discuțiilor.

Conform proiectului de decizie supus dezbaterii publice, pentru lucrările de proiectare și construcție a Centrului vor fi utilizați bani din

bugetul orășenesc și apeluri de proiecte, inclusiv din veniturile colectate, precum și din alte mijloace de proveniență legală.

Autoritățile precizează, că pentru demolarea construcției existente pe terenul pe care urmează să fie construit Centrul de sport și agrement cu bazin de înot nu este posibilă atragerea mijloacelor financiare de la partenerii de dezvoltare, fiind necesară acoperirea cheltuielilor din bugetul orașului Rezina.

„Niciun partener de dezvoltare nu finanțează lucrări de demolare. Va trebui din surse proprii”, a susținut primarul orașului Rezina.

Ce cred rezinenii?

Rezinenii prezenți la dezbaterea publică au menționat că susțin inițiativa primăriei Rezina. Privind locul de amplasare a centrului, unii participanți la dezbateri au avut opinii împărțite. 

Bunăoară, Doina Pantaz, locuitoare a orașului Rezina, directoare a GAL „Trei Coline”, și-a exprimat îngrijorarea privind aglomerarea zonei, fiind posibilă apariția unor situații de blocaj al circulației. 

„E zonă foarte aglomerată și o să se aglomereze mult mai tare anume din cauza bazinului și a competițiilor sportive care o să fie și o să aibă loc, dar precis o să aibă loc pentru că așa săli mari normal că o să trebuiască puse în funcțiune.”, a menționat Doina Pantaz.

Și o altă localnică, Victoria Donțu spune că nu vrea ca centrul să fie amplasat în centrul orașului, iar autoritățile ar trebui să schimbe locația selectată pentru acest Centru, argumentând că orașul este în proces de extindere și trebuie ca accesul să fie mai simplu și pentru locuitorii din celelalte sectoare ale Rezinei.

„Orașul nostru se extinde. Uitați-vă după „Casa Europeană” cum cresc casele ca copacii. Trebuie și infrastructura să se miște puțin în direcția aceea, nu ne oprim în centru”, a zis Victoria Donțu.

În același timp, Sergiu Purice, antrenor la clubul „Karate-Kay” din orașul Rezina, și-a exprimat susținerea ideei construcției Centrului de sport și agrement cu bazin de înot, considerând că locul este potrivit, iar ca argument a menționat amplasarea a asemenea centre în alte țări, unde a avut experiența de participare la campionate sportive internaționale:

„Foarte mulți ani, în tot anul plecăm la campionate europene, mondiale în alte țări și toate centrele sportive ele sunt în oraș, nu sunt la marginea orașului.”, a argumentat antrenorul de la clubul „Karate-Kay”.

Potrivit lui Gheorghe Gîncu, viceprimar al orașului Rezina, selectarea acestui loc s-a făcut și prin prisma accesului la utilități (rețeaua electrică, rețeaua de apă și canalizare) care va fi mai simplă, precizând, că schimbarea locației în afara orașului ar putea dubla cheltuielile ce urmează a fi suportate: 

„Infrastructură.. aici e alături tot, adică energia electrică din două părți. Plus la aceea, ce vrem să facem noi cu (n.r. panourile) fotovoltaice, trebuie încă minimum două accesuri la lumină. Plus la aceea, apa, canalizarea. Apa tot din două părți trebuie să fie. Adică s-a luat maximum în considerație toate lucrurile care trebuie să fie implementate. Dacă mutăm în altă parte, eu încep de la drum, nu încep de la rețele, cât trebuie adăugător … sumă dublă se primește.”, a explicat viceprimarul de Rezina.

Directoarea Grădiniței de copii „Andrieș” din orașul Rezina, Oxana Berghi, susține că, după ce a vizitat orașul  Gura Humorului din România, care a pus la dispoziție Primăriei Rezina, proiectul tehnic al unui Centru similar, ea își dorește ca Rezina să beneficieze de un asemenea Centru pe care l-a văzut dânsa, la Gura Humorului:

„Am avut ocazia să vizitez Gura Humorului, că mult faceți comparație, și într-adevăr îmi doresc și la noi în oraș să fie așa că și acolo: să avem un parc frumos, să avem bazin de înot.”, a menționat Oxana Berghi.

Dumitru Stavilă, directorul Școlii Sportive pentru Copii și Juniori Rezina, consideră important, ca pe acel teren să fie un spațiu cu destinație sportivă, nu una comercială:

„Fie ce n-ar fi: centru, teren de sport sau altceva, nicidecum centru comercial sau altceva în centrul orașului, pentru că centre comerciale avem sumedenie, iar săli de sport nu avem, terenuri (n.r. terenuri de sport) nu avem.”, a atenționat directorul Școlii Sportive pentru Copii și Juniori.

Discuții asupra proiectului de decizie supus dezbaterilor publice au avut loc și în mediul online.

Astfel, Natalia Bencheci, arhitectă originară din raionul Rezina care a studiat la Academia de Architettura di Mendrisio din Elveția și la Universidade Lusiada de Lisboa, membră a Institutului Portughez de Arhitecți din 2014, a scris într-un comentariu pe grupul de facebook REZINA ONLINE, că a contactat autoritățile din Rezina pentru a-și oferi experiența în domeniu:

„Am contactat direct primăria pentru a oferi expertiza mea ca arhitect în verificarea proiectului, solicitând mai multe informații, planimetrii, descrieri, deviz de cheltuieli prevăzut și mi-au răspuns că nu au alte documente decât aceste câteva imagini care sunt publicate și aici. Mă întreb: Cum cineva poate să se dea cu părerea, când informația nu este completă, nici dezvoltată? Cum să vedem dacă e o construcție bine plănuită, cum arată structura, cum s-au amenajat spațiile interioare, ergonomia, alegerea materialelor pentru a verifica conceptul constructiv sau cât de eficient energetic este aceasta? Am solicitat să mi se dea numele biroului care a dezvoltat proiectul, pentru că dacă primăria, ca client, nu are acces la toate documentele obligatorii a unui proiect dat la comandă, cine ar putea să aibă? Cunoaște cineva mai multe despre acest proiect?”, a întrebat arhitecta.

Consilierul orășenesc Victor Cibotari i-a răspuns la acest comentariu, că la această etapă a fost inițiată consultarea atitudinii localnicilor privind importanța acestor lucrări de construcție, de aceea, ar fi prematur să dai bani pentru un proiect costisitor, ca după consultații publice să renunți la el:

„Consultările publice sunt organizate cu scopul de a asculta părerile cetățenilor vizavi de această viitoare construcție. Nu poți achita un proiect care costă bani destul de mari, ca după consultații publice să renunți la el sau să-l modifici. Să nu băgăm căruța înaintea calului. Veniți cu păreri, propuneri ca viitorul proiect să includă și părerile, propunerile voastre. Evident că cineva oricum va rămâne nemulțumit și va învinui primarul, primăria, consiliul, dar minoritatea se supune majorității.”

Amintim că la 15 noiembrie 2024, Consiliul orășenesc Rezina prin Decizia 7/12 „Privind acordul de desființare a unor bunuri imobile proprietate publică a orașului și construcția complexului de agrement și sport pentru copii și adulți” cu votul unanim al celor 22 de consilieri prezenți la ședință și-a dat acordul pentru elaborarea proiectului de organizare și executare a lucrărilor de desființare a bunurilor imobile proprietate publică a orașului Rezina amplasate pe terenul proprietate publică cu nr.cadastral 6701208.176 din orașul Rezina str.27 August 1989, 48/2.

Decizia respectivă a fost luată în temeiul Raportului de expertiză întocmit de expertul tehnic conf.univ., dr. Iurie Dohmilă, fiind constatat că imobilul trebuie supus demolării totale, deoarece reparația capitală a imobilului nu este rezonabilă și din punct de vedere economic.

Articolul Rezina, între opinii și argumente privind inițierea lucrărilor de construcție a Centrului de sport și agrement cu bazin de înot în oraș. apare prima dată în Vocea Ta.

Întrebat de redacția ELITA TV dacă anterior acestor decizii Consiliul raional Rezina a mai alocat resurse financiare primăriilor din raion,  pentru implementare de proiecte în cadrul Grupurilor de Acțiune Locală și dacă deciziile menționate mai sus reprezintă o premieră, Teodor Cuculescu, președintele raionului Rezina, a oferit următorul răspuns:

„Da, până în prezent, Consiliul Raional Rezina a oferit sprijin financiar pentru două primării – Bușăuca și Mincenii de Jos – în vederea implementării unor proiecte în cadrul GAL.”

De asemenea, am cerut informații dacă au solicitat oare și alte primării din raionul Rezina alocarea resurselor financiare pentru implementarea proiectelor în cadrul Grupurilor de Acțiune Locală. Potrivit președintelui raionului Rezina, „Asociația Raională de Fotbal Rezina a solicitat, de asemenea, sprijin financiar pentru proiectul „Îmbunătățirea condițiilor pentru practicarea sportului în localitatea Pripiceni – Răzeși.

”Această cerere va fi examinată la următoarea ședință a Consiliului raional.”, a amenționat Teodor Cuculescu. 

Soarta unor viitoare cereri de alocare a resurselor financiare pentru implementarea unor proiecte cu implicarea GAL-urilor rămâne a fi incertă, or președintele raionului Rezina a precizat pentru ELITA TV, că alocările financiare se fac în funcție de solicitările primăriilor și disponibilitatea bugetară anuală:

”Pentru anul în curs, nu a fost stabilită o sumă fixă exclusiv pentru GAL, Consiliul Raional examinează fiecare cerere în parte în funcție de impactul proiectului și posibilitățile financiare.”, mai informează președintele de raion. 

Banii alocați prin Decizia nr. 2/4 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare primăriei Bușăuca” și Decizia nr. 2/33 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare primăriei Minceni de Jos” constituie plata contribuției acestor primării la implementarea proiectului „Construcția unui parc fotovoltaic, Fântâna arteziană nr. cadastral 6712112.340” în satul Bușăuca și „Împreună sub același soare.” în comuna Mincenii de Jos.

ELITA TV l-a contactat pe Mihail Donica, primarul satului Bușăuca, care a spus că în rezultatul implementării proiectului a cărui valoare este de 420000 lei (150000 lei asigurați de GAL „Stejarii Strămoșești”, 40 de mii de lei alocați de Consiliul raional Rezina și 230000 lei contribuția primăriei Bușăuca) vor fi economisiți aproximativ 60000 lei anual. Resursele financiare economisite vor fi direcționate pentru soluționarea altor probleme ale locuitorilor din sat.

Primarul comunei Mincenii de Jos, Ion Stog, ne-a comunicat că realizarea acestui proiect va permite achiziționarea a patru aparate de aer condiționat ce urmează a fi instalate la cele două Cămine culturale din subordinea primăriei pe care o conduce, asigurând un confort termic în perioada rece a anului pentru cei aproximativ 800 de locuitori care frecventează instituția culturală cu diferite ocazii: participarea la evenimentele culturale, la scrutinele desfășurate în conformitate cu legislația Republicii Moldova, etc.

Ambele decizii de alocare a banilor publici au fost adoptate cu vot unanim, fiind luat în considerare și votul acordat de Liuba Stavinschi, consilieră raională, membră a Comisiei „Juridico-Sociale” care deține concomitent și funcția de directoare al GAL „Stejarii Strămoșești”.

În timpul ședinței Consiliului raional Rezina, Luba Stavinschi înainte de a vota deciziile în cauză,  a întrebat dacă este cazul să voteze sau nu pentru aceste două decizii, fiind director la GAL „Stejarii Strămoșești”:

”…însă nu este în beneficiul meu.„, a precizat consiliera.

La sfârșitul alocuțiunii dna Stavinschi a întrebat:

„Eu votez sau nu votez? Ca să fie clar.” 

Serghei Ciburciu, consilier raional care a prezidat ședința a răspuns:

„Votați. Da. Da, votați.”   

La solicitarea unor rezinenil care au urmărit discuția respectivă în ultima ședință a Consiliului Raional Rezina, transmisă live de ELITA TV, am analizat situația, în care unele decizii se aprobă cu votul persoanelor care s-ar fi putut abține de la vot, din considerente mai mult etice, mai ales că nu există riscul neadoptării deciziilor, în cazul votului unanim.

Din experiența ELITA TV, de peste 30 de ani de reflectare a ședințelor Forurilor legislative locale și raionale, uneori se atestă situații , în care deciziile sunt aprobate și cu votul unor consilieri, care au și calitatea de părți tangențial conectate, într-un fel sau altul, la activități vizate de proiectele de decizii votate. Nu de fiecare dată, însă este vorba de un conflict de interese, ci mai mult de o cultură a integrității, de etica alesului local. 

Pentru a oferi publicului nostru o claritate în abordarea a astfel de situații, am solicitat-o pe experta Lilia Cravcenco-Zaharia, directoare executivă a Transparency International – Moldova, organizație non-guvernamentală care promovează valorile anti-corupţie. Potrivit expertei, deși, uneori ar fi un aparent conflict de interese, mai degrabă vorbim de deontologie, în asemenea cazuri:

„Aparent, este un conflict de interese. Trebuie să verificăm dacă a primit un onorariu din această sumă de bani. Din punct de vedere deontologic trebuia să vină cu o cerere prin care să informeze că se abține de la dezbateri și de la vot, deoarece are o legătură directă, fiind directoare a acestui GAL. Acest lucru putea fi făcut înaintea ședinței propriu-zise, iar în timpul ședinței președintele ales să spună că persoana nu participă, deoarece are legătură directă cu acest GAL.”, precizează directoarea executivă a Transparency International în Moldova.

La rândul ei, consiliera Liuba Stavinschi,  solicitată de ELITA TV să exprime opinia, a declarat că salariul directorului GAL-ului, nu depinde de numărul proiectelor implementate în localități. La fel am solicitat doamnei Stavinschi să ne spună, în calitatea sa de consilieră și  fiind directoarea GAL- ului din cadrul cărui fac parte proiectele cofinanțate din fonduri alocate de Consiliul raional, în ce măsură, crede că ar fi fost sau nu, etic necesar ca dânsa să se abțină de la vot, dar și în ce măsură depinde venitul directorului GAL-ului de numărul proiectelor promovate în cadrul entității pe care o conduce:

„Eu am întrebat, pentru o precizare, fiindcă nu toți consilierii cunosc abordarea LEADER. Dar, cred că nu era necesar, fiindcă salariul directorului GAL-ului, nu depinde de numărul proiectelor implementate în localități. Din cotizațiile pe care le achită APL-urile – membre GAL, nu se salarizează echipa executivă. În anul 2024, dosarul pentru finanțare a fost depus în luna ianuarie 2024, iar finanțarea am primit-o pe data de 15 mai 2024. Mai mult de patru luni, echipa executivă a lucrat voluntar. GAL-urile atrag fonduri pentru subgrantarea proiectelor și pentru administrare.”, explică Liuba Stavinschi.

Potrivit dânsei, din luna iunie 2022 până în anul 2025, GAL-ul „Stejarii Strămoșești” a implementat 83 de proiecte, dintre care 55 inițiate de Autorități Publice Locale. Bugetele acestor proiecte au depășit suma de 10, 6 milioane de lei, din care peste opt  milioane au mers pentru finanțarea directă a proiectelor, iar două milioane de lei – pentru costuri administrative.

Conform declarației de avere și interese personale depuse în anul curent, dna Stavinschi pe parcursul anului 2024 a obținut în cadrul de la GAL „Stejarii Strămoșești” un venit total sub formă de salariu în valoare de 93.747,37 lei.

Este sau nu necesat să se abțină aleșii locali de la un vot  pentru decizii în care se intersectează, fie și tangențial, diverse calități și activități ale acestora, este decizia fiecărui consilier, conflictele de interese fiind reglementate de lege, iar cele deontologice – de propria viziune etică a fiecărui ales local. Cert este, că pentru prima dată autoritățile raionului Rezina au contribuit la punerea în aplicare a proiectelor din cadrului unui Grup de Acțiune Locală. Cum au fost implementate cele două proiecte cofinanțate de Consiliul Raional din bugetul raionului Rezina, vom relata în alt articol.

Către data de 25 iunie 2025, la mai bine de jumătate de an de la începutul anului în curs, Consiliul Raional Rezina a fost convocat în două ședințe: prima ședință a avut loc pe 20 februarie 2025, iar a doua ședință a fost una extraordinară, desfășurată pe 6 mai 2025. 

Articolul În premieră, Consiliul Raional Rezina a alocat bani pentru contribuție la proiecte din cadrul Grupurilor de Acțiune Locală. apare prima dată în Vocea Ta.