Ce am aflat despre Olga Gheorghița?

„Pe fotografia aceea e mama mea, Olga Ivanovna Gheorgița, la restaurantul ”Maiak” din Rezina” – ne-a scris fiica femeii din imagine, Svetlana Lîsokobîlka – Gheorghița, fiica Olgăi,

a publicată de ELITA TV în rubrica ”Rezina peste ani” –  unde postul nostru de televiziune a publicat mai multe imagini din orașul Rezina la distanță dintre ani.

Svetlana Lîsokobîlka – Gheorghița, fiica Olgăi, despre femeia care și-a lăsat amprenta asupra unuia dintre cele mai cunoscute restaurante ale orașului.

Olga s-a născut pe 10 ianuarie 1944, în satul Koravai, regiunea Poltava, Ucraina. După liceu, a plecat la fratele său în Azerbaidjan, în orașul Kürdamir, unde l-a cunoscut pe viitorul ei soț, Titu Prokopovici Gheorgița, mecanic de avioane în armată. Drumul lor împreună a trecut prin Ucraina, iar în jurul anilor 1966–1967, familia s-a mutat în satul Ciorna din Raionul Rezina, locul natal al soțului. 

Femeia a urmat un curs la Râbnița, după care în jurul anilor 1968 – 1970, Olga a început să lucreze la restaurantul ”Maiak”. Era o vreme în care ospătarii nu erau doar personalul care aduce mâncarea, ci gazdele care întâmpinau fiecare client cu zâmbet și grijă. 

    ”… îmi amintesc copilăria petrecută la mama, la serviciu, cât de mult adoram restaurantul, știam fiecare colțișor și fiecare sală. Îmi plăcea foarte mult să ajut tot schimbul să aranjăm mesele în sala Casa Mare și în sala mică. Cum le plăcea să primească oaspeții din orașul nostru, fețele de masă albe, călcate impecabil, vesela, tacâmurile, de mică știam cum să aranjez mesele corect, cum să servesc mâncarea. Și muzica live…”, povestește Svetlana.

Olga era mereu chemată să servească atunci când veneau vizitatori importanți pe atunci, spune Svetlana amintindu-și de momentele când mama ei a servit artiști îndrăgiți: actorul Mihail Boiarski sau cântăreața Nadejda Cepraga, care a venit după concert la restaurant: 

”Mama era o persoană respectată la serviciu, dacă trebuia să vină cineva, o chemau pe ea. Îmi amintesc când în orașul nostru a venit Mihail Boiarski, înainte de concert a luat masa la „Maiak”, iar el m-a invitat pe mine, copil fiind, să stau la masa lui. Atunci această întâmplare mi s-a părut magică. De asemenea, am vorbit cu Nadejda Cepraga, a venit și ea după concert cu flori și în costum național. Aveam vreo 6-8 ani”.

Programul Olgăi era solicitant: cinci zile pe săptămână, de la 11:00 la 23:00, cu excepția sâmbetelor când se organizau nunți. Pregătirile pentru aceste evenimente erau adevărate spectacole culinare.

Svetlana își amintește și de chelnerul de la intrare, nenea Vitea, și de garberoba de la parter, cu numere agățate pe cuier: 

”Îmi amintesc și bucătăriile mobile ale restaurantului, la stadionul nostru de lângă Nistru și în pădure, în Țahnăuți, când construiau

corturi din trestie. Se serveau frigărui, mititei,..”.

Olga a lucrat la „Maiak” până în 1995, apoi s-a angajat la un local de lângă pădure. În jurul anului 2000, s-a mutat la Kakhovka, în Ucraina, unde locuia fiica cea mare. 

După invazia Rusiei în Ucraina, în plin război, în decembrie 2022, Olga a decedat, lăsând în urmă două fiice, patru nepoți și doi strănepoți, dar și amintirea unei femei care și-a dăruit viața muncii și oamenilor.

Astăzi, imaginea ei din „Maiak” nu este doar o fotografie veche. Este mărturia timpurilor în care restaurantul era inima orașului Rezina, iar oamenii care lucrau acolo, ca Olga Gheorgița, îi dădeau viață.

N.R. rugăm cititorii să ne scrie dacă recunosc pozele oferite de familia Gheorghița și dacă cunosc cine sunt autorii lor, pentru a cita autorii.

sursa poze: arhiva familiei Gheorghița ///Letisia DASCAL, Angela Zaharova, pentru ELITA TV

Articolul Rezina peste ani: Omul unei imagini. Ce știm despre femeia pozei din restaurantul Maiak? apare prima dată în Vocea Ta.

Vocile GAL Trei Coline:

Ce spun localnicii, primarii, afacerile și societatea civilă?

Detalii în reportajul marca Trasee, la ELITA TV. video aici

Articolul Cum se transformă satele prin Grupuri de Acțiune Locală ? Vocile GAL Trei Coline: Ce spun localnicii, primarii, afacerile și societatea civilă? apare prima dată în Vocea Ta.

Mihai Pantaz din satul Ignăței, raionul Rezina, după ce a revenit acasă de la munci în străinătate, a deschis acum doi ani o tâmplărie în sat, de la zero, cu sprijin european. A înregistrat un SRL, a creat locuri de muncă și este alături de familie și cei trei copii ai săi.

Grație uni grant în valoare de 20 de mii USD, tânărul antreprenor și-a echipat atelierul cu toate seturile de utilaje și echipamente de tâmplărie: de la struguri electric, mașini de frezat și de degresare a lemnului, până la instalații și instrumente necesare în procesul de prelucrare a lemnului și producere a mobilei. Cei  mai solicitați sunt mobilierul. de grădină și stupii pentru albine. În prezent, afacerea din. satul Ignăței are o lista de peste 50 de clienți, iar oamenii din sat și satele învecinate nu fac cale la raion pentru a comanda mobilă sau stupi, dar vin la tâmplăria din localitate.

Mihai Pantaz este unul dintre sutele de antreprenori și antreprenoare, care au beneficiat de asistență financiară și sprijin în afaceri,

în cadrul proiectului PNUD “Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), derulat pe ambele maluri ale

râului și finanțat de Suedia, Marea Britanie, Franța.

Adițional,  340 de reprezentanți ai companiilor au dobândit o  mai bună înțelegere a oportunităților oferite de acordurile de comerț exterior și pașii de acces pe piețele Uniunii Europene și Mării Britanii.   Detalii, într-un nou subiect marca Trasee, la ELITA TV. Video.    

Articolul Tâmplărie în sat, lansată de la zero, cu sprijin european. Stupi și mobilier pentru clienți din satele raionului Rezina apare prima dată în Vocea Ta.

Pentru fiecare absolvent de liceu din Republica Moldova, imediat ce s-a văzut cu diploma de BAC în mână, această perioadă a verii devine una plină de provocări. Ce urmează să facă mai departe? Ce studii va urma? Sau dacă merită de intrat la o facultate în Republica Moldova ori într-o altă țară.

În zece ani, aceste dileme ale viitorilor studenți au căpătat și o dimensiune geopolitică și socială profundă, fiindcă tinerii moldoveni aleg nu doar o universitate, ci adesea o direcție de viață.

În acest context, România devine o opțiune tot mai frecventă pentru absolvenții de liceu din partea stângă a Prutului, dar nici universitățile de la noi, din Republica Moldova, nu pierd teren în fața celor care preferă familiaritatea, apropierea de familie și atașamentul față de țară.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, Eurostat și Ministerului Educației și Cercetării, în anul universitar 2023-2024 au fost înscriși circa 61 649 de tineri moldoveni la studii superioare, dintre care 47 149 au optat pentru universitățile din Republica Moldova, iar alții – 14 500 au fost înscriși la instituțiile de învățământ superior din Uniunea Europeană.

Astăzi, tinerii rezineni spun că alegerea între a studia în Republica Moldova sau în Europa nu poate fi redusă la o simplă preferință. Este o decizie asumată care ține de contextul familial, gradul de independență, aspirațiile profesionale și oportunitățile de dezvoltare. 

„Aveam câteva idei de a încerca norocul în România, dar am renunțat. Probabil nu eram pregătită pentru distanța care m-ar fi separat de familie, pentru o altă cultură și o perioada de adaptare mai complicată. Mi s-a părut mai logic să fac licența aici, în țară. Sunt mândră de decizia mea. În ultimii trei ani m-am dezvoltat și m-am format ca persoană chiar aici, în Moldova”,

susține Dumitrița Cazacu, proaspăt absolventă a Facultății de Inginerie Economică și Business din cadrul Universității Tehnice din Moldova.

Într-o zonă de studiu diferită, Mihai Postu, student în anul III la Facultatea de Medicină nr. 1, din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, și-a pus aceleași întrebări și a ajuns la o concluzie similară:

„La momentul respectiv, nu mă consideram pe deplin pregătit pentru o tranziție atât de semnificativă, implicând despărțirea de mediul familial și de spațiul cunoscut. Inițial, intenționam să aplic la mai multe universități din România, însă admiterea la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” mi-a oferit încrederea că pot beneficia de o pregătire academică de calitate și în țara mea”.

Studenții aduc în discuție beneficiile pe care le oferă  învățământul superior din Moldova, cum ar fi: infrastructură modernă, burse oferite în funcție de performanțe și suportul didactic de calitate prezent în universitățile Republicii Moldova, alegerile acestora fiind, astfel, dublate de o experiență academică solidă:

„Universitatea mea răspunde exigențelor printr-o infrastructură bine pusă la punct: cămine modernizate pentru studenți, burse acordate în funcție de performanțele academice, precum și o gamă variată de activități extracurriculare…”, mai spune Mihai.

Dumitrița afirmă că universitatea absolvită este una dintre cele mai cotate din țară și simte mereu nevoia să vorbească de bine despre instituția care i-a oferit experiențe academice utile:

„Un aspect cu adevărat special pentru studenții UTM este faptul că universitatea încurajează inovația și spiritul antreprenorial, oferind sprijin concret pentru idei de afaceri prin incubatoare de startup-uri. Nu în ultimul rând, un element esențial este transparența de care dă dovadă instituția, atât în procesul de învățământ, cât și în relația cu studenții, ceea ce contribuie la un climat de încredere și corectitudine academică”.

Pentru a dispune de o bursă de studii în universitățile din țară, studenții sunt nevoiți să muncească foarte mult și să atingă rezultate mari, chiar dacă suma nu este una foarte mare pentru ei: „Unica bursă de care am beneficiat a fost cea oferită de universitate în baza rezultatelor obținute la fiecare sfârșit de semestru. Am avansat treptat, de la bursa de gradul II până la cea de gradul I. Din păcate, nu mă pot lăuda cu o sumă impunătoare care îmi venea lunar pentru eforturile depuse la facultate”, mai spune Dumitrița.

Același lucru îl transmite și Mihai:

„În prezent, beneficiez de o bursă de gradul II. Pragurile de acordare a burselor variază anual, fiind stabilite în funcție de performanțele academice ale tuturor studenților din fiecare an de studiu”. 

ROMÂNIA – NU DOAR DESTINAȚIE DE VACANȚĂ, CI ȘI O ATRACȚIE ACADEMICĂ

Cu toate acestea, România continuă să rămână o destinație tot mai atractivă pentru tinerii moldoveni, inclusiv pentru unii dintre absolvenții din orașul Rezina, care aleg să își construiască viitorul academic dincolo de granițele țării.

Fie că este vorba despre dorința de a obține o diplomă recunoscută internațional, despre accesul la burse generoase, condiții moderne de studiu sau despre oportunitățile de mobilitate academică europeană, tot mai mulți tineri identifică în universitățile românești un cadru favorabil dezvoltării personale și profesionale.

În același timp, România oferă anual mii de locuri bugetate pentru cetățenii Republicii Moldova, iar sprijinul instituțional concret – de la cazare gratuită și transport redus până la integrarea în proiecte Erasmus – reprezintă argumente convingătoare pentru cei care aleg să studieze peste Prut.

Astfel, pentru o parte dintre tinerii din Rezina, plecarea la studii în România nu înseamnă neapărat o renunțare la rădăcini, ci o alegere strategică ce deschide uși către o carieră europeană și o experiență universitară complexă. Este o decizie care vine la pachet cu provocări, dar și cu perspective largi, și care, în mod evident, capătă tot mai multă relevanță în rândul noilor generații.

„Am ales să continui studiile universitare în România, deoarece mi-am dorit acces la un învățământ de calitate, într-un mediu academic mai divers și cu mai multe oportunități de dezvoltare. Limba română și sprijinul oferit de statul român pentru studenții din Republica Moldova au făcut tranziția mai ușoară, iar faptul că diploma este recunoscută în întreaga Uniune Europeană îmi oferă perspective mai largi pentru viitor”, ne-a spus Dumitru Șova, student în anul III la Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza„ din Iași.

Diana Cojocari, studentă și ea în anul III la Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” de la Suceava, spune că nu i-a fost deloc complicat să se acomodeze în țara vecină:

„Am decis să fac facultatea la Suceava, un orășel din România în care m-am regăsit și integrat foarte rapid. Mi-am dorit să încerc un

mediu nou, să am parte de o experiență nouă într-o țară străină, dar în același timp să-mi testez și propriile aptitudini și să-mi ies din zona de confort”.

Ei afirmă că primesc bursa românilor de pretutindeni, care este în valoare de 925 RON, echivalentul a 3550 lei moldovenești, datorită facilităților de care beneficiază toți studenții moldoveni care își fac studiile în România:

„Nu dispun de bursă de performanță, din motiv că pe lângă facultate practic fotbal de performanță și nu dispun de timp și efort, însă momentan dispun de bursa de basarabean, care valorează 925 lei”, ne spune Dumitru.

Studenta ne mai spune că a reușit să obțină, pe lângă bursa românilor de pretutindeni, și bursa de merit:

„În anul II de facultate, am reușit să obțin bursa de merit în valoare de 1.000 de lei… . În cadrul universității noastre, bursele de performanță se oferă în baza mediei finale a anului parcurs, acestea sunt de mai multe tipuri, în dependență de media obținută”, precizează tânăra.

Studenții spun că se bucură de diversitatea facilităților de care pot beneficia, și că este important să lucreze și să exceleze:

„Facultatea pune la dispoziția studenților patru programe de studii, o gamă largă de materii, profesori deschiși spre colaborare, mai mult decât atât practicieni ai domeniului juridic. De asemenea, se organizează diverse conferințe, atât la nivel național, cât și internațional, evenimente care îți oferă oportunitatea să faci voluntariat, dar în același timp să dobândești noi cunoștințe”, explică Diana. 

Dumitru la fel este mulțumit de ajutorul României acordat studenților din Republica Moldova:

„Beneficiem de burse pentru basarabeni (fapt ce ne oferă un sprijin în ceea ce privește viața cotidiană), de cazări gratis în cămine sau cu reducere de 50% în căminele cu regim hotelier. Vorbind despre proiecte, avem oportunitatea de a studia în alte țări cu ajutorul programului Erasmus și de a face practica”.

Deși ambele sisteme universitare oferă tinerilor șanse reale de dezvoltare, mulți absolvenți ajung să vadă România ca pe o opțiune mai atrăgătoare. Universitățile din Republica Moldova rămân aproape de sufletul multora – sunt familiare, accesibile și parte dintr-o comunitate academică tot mai activă. Totuși, cele din România reușesc să câștige teren prin diversitatea programelor de studiu, sprijinul financiar mai consistent și deschiderea către experiențe internaționale. Aceste aspecte se pot observa în infograficul alăturat realizat cu ajutorul datelor oferite de universitățile Republicii Moldova și României, dar și de către Ministerele Educației și Cercetării ale ambelor țări.

Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova menționează că, pe parcursul anilor, statul român a alocat resurse considerabile pentru a veni în sprijinul tinerilor din țara noastră: 

„Guvernul României a făcut investiții enorme în formarea tinerilor, oferind burse de studii în licee și universități. Contribuția țării vecine a fost resimțită și la formarea continuă a cadrelor didactice din învățământul superior și la mobilitatea cercetătorilor din cele două țări pentru implementarea proiectelor comune și dezvoltare reciprocă. Cele mai multe parteneriate ale instituțiilor de învățământ superior din Republica Moldova sunt stabilite tot cu România”, se precizează într-un mesaj publicat pe pagina oficială a instituției.

Totodată, MEC precizează că sprijinul României a devenit și mai evident odată cu procesul de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova.

Potrivit lectorului universitar la USM, Vitalie Guțu, studenții sunt atrași spre Uniunea Europeană datorită facilităților oferite de către aceasta, în special ofertele de mobilitate academică:

”Programul Erasmus+, joacă un rol esențial în formarea profesională și personală a tinerilor studenți. Acestea contribuie la dezvoltarea competențelor lingvistice, conexiunilor interculturale. De asemenea, oferă o altă optică de asimilare a informațiilor raportate la curricula europeană”, afirmă lectorul universitar.

Vitalie Guțu  că mobilitățile academice ale Uniunii Europene au efecte semnificative asupra sistemului educațional din țară:

”Efectele asupra sistemului educațional din Republica Moldova se pliază pe mai multe aspecte, cum ar fi adaptarea conținuturilor educaționale și sincronizarea acestora la realitățile din Republica Moldova. Sporirea vizibilității imaginii universitare în ecosistemul academic european, ceea ce contribuie la dezvoltarea parteneriatelor internaționale.”, susține Guțu. 

Sabina Gheorghiu, absolventă a Facultății de Istorie și Științe Politice, din cadrul Universității ”Ovidius” din Constanța, susține că Grecia a fost mereu pentru ea o destinație de vis, și că a avut posibilitatea să ajungă acolo datorită programului Erasmus+:

”În momentul în care am aflat despre oportunitatea oferită de programul Erasmus+, am știut imediat că Atena este alegerea perfectă pentru mine. La nivel academic, experiența la Universitatea ”Panteion” a fost diferită față de ce eram obișnuită în România sau Republica Moldova. Profesorii erau foarte deschiși, înțelegători și dornici să ne sprijine. Cursurile aveau un aer relaxat, aproape ca niște discuții între prieteni, dar cu valoare educativă. Ambele stiluri au plusuri – cel din Grecia îți oferă libertate și autonomie, iar cel din România sau Republica Moldova încurajează disciplina și ritmul constant de lucru”.

Studenții care beneficiază de mobilitățile Erasmus+ se reîntorc cu o nouă viziune asupra a tot ce îi înconjoară, dar și cu alte noi abilități desprinse din experiența lor în Europa: ”Privind înapoi, pot spune cu mâna pe inimă că Erasmus+ mi-a schimbat viața. M-a maturizat, m-a responsabilizat, m-a făcut mai curajoasă. Am învățat ce înseamnă să te descurci pe cont propriu, într-un  alt mediu, departe de familie și prieteni. Și cel mai important, m-am redescoperit pe mine însămi. M-am întors acasă o versiune mai puternică și mai încrezătoare a mea”, ne transmite Sabina.

Toate acestea sunt susținute si de către lectorul universitar Vitalie Guțu:

”Din experiența mea, studenții care revin dintr-o mobilitate Erasmus se remarcă prin implicare activă și de inițiativă în procesul educațional. Sunt deschiși pentru dialog, dezbateri de idei. Un lucru esențial este și faptul că le place și deprind abilități practice de lucru în echipă, ceea ce reprezintă un plus pentru sistemul academic autohton. Nu în ultimul rând, se uită cu ochi buni la sisteme și metode inovative de predare – învățare”. 

Opțiunea între a rămâne în Republica Moldova sau a studia în Europa nu are o formulă unică. Ea depinde de profilul studentului, de prioritățile personale și de viziunea asupra viitorului. Tinerii din Rezina arată că reușita este posibilă oriunde, dacă e dublată de efort, implicare și claritate în alegeri. Fie că aleg stabilitatea de acasă sau deschiderea internațională a Uniunii Europene, esențial este ca fiecare student să își asume cu responsabilitate drumul, construindu-și nu doar un CV, ci și o identitate personală și profesională.

 „Fiți deschiși să cunoașteți oameni noi – chiar dacă nu sunteți cei mai sociabili, prieteniile care se leagă în facultate pot deveni ceva cu adevărat frumos. Nu ignorați oportunitățile care apar- fie ele burse, training-uri sau proiecte extra, toate adună experiență și vă ajută mai mult decât credeți. Și, poate cel mai important: bucurați-vă de anii ăștia, fiindcă trec mult mai repede decât pare și, sincer, o să vă fie dor de ei”, le-a transmis Dumitrița Cazacu elevilor absolvenți.

Diana îi îndeamnă și ea să lupte mereu pentru ceea ce vor: „Cred că cel mai important sfat e să nu să se lase bătuți de greutățile pe care le vor avea, pentru că anii de studenție sunt foarte frumoși, dar și grei în același timp, plini de provocări. Și un al doilea sfat, consider eu destul de important, să nu rateze nicio oportunitate pe care universitatea le-o oferă (asociații studențești, Erasmus și altele)”.

   ”Îi încurajez pe boboci să fie curajoși, să îndrăznească să iasă din zona de confort și să îmbrățișeze cu deschidere fiecare oportunitate de dezvoltare personală. Perseverența și implicarea activă în viața socială, culturală și academică a universității contribuie semnificativ la conturarea unei experiențe studențești autentice și împlinite. Statutul de student nu se rezumă doar la studiu intens și nopți nedormite, ci presupune și construirea unor prietenii durabile, precum și acumularea unor experiențe care vor rămâne valoroase pentru tot restul vieții”, susține Mihai.

Dumitru îi sprijină pe viitorii studenți să lucreze constant pentru viitorul lor: ”

”Un sfat bun ar fi să își aleagă cu atenție domeniul în care vor să profeseze mai târziu pentru a produce un venit din plăcere. Să trăiască la maxim fiecare clipă din a fi student, dar și să se axeze pe învățat, pentru că asta reprezintă viitorul său”.

Sabina, la rândul său, îi încurajează să încerce și oportunitatea de a aplica la mobilitatea Erasmus+: ”

”Le recomand din suflet tuturor studenților care au ocazia să aplice pentru Erasmus+, să o facă fără ezitare. Nu este doar o oportunitate academică – este o călătorie personală, un pas important spre maturizare, spre autocunoaștere și spre deschiderea către lume”.

Indiferent de direcția aleasă – acasă sau peste hotare – tinerii din orașul Rezina demonstrează că determinarea, perseverența și claritatea în alegeri pot transforma orice sistem universitar într-o rampă reală de lansare. Pentru ei, viitorul începe cu o decizie asumată.

La momentul publicării articolului, Ministerul Educației și Cercetării de la Chiținău anunțase finalizarea sesiunii de de bază a admiterii la  studii superioare care a durat între 21- 28 iulie 2025, s-a finalizat. Astfel, în prima etapă de admitere în universități au fost înregistrați circa 20 de mii de candidați. Depunerea dosarelor a avut loc exclusiv online.  VIDEO AICI

Articolul Cu inima acasă, cu gândul spre Europa: drumul universitar al tinerilor din Rezina. Opțiuni universitare pentru studenții moldoveni. Oferte de mobilitate academică în UE. apare prima dată în Vocea Ta.

a revenit acasă, iar cu banii proprii și granturi europene, a transformat vechea fermă sovietică din sat, într-o afacere de succes.

Află toată povestea din reportajul marca trasee, la ELITA TV. (VIDEO)

***

În perioada 2024-2025, 10 afaceri în domeniul agriculturii și zootehniei din raioanele Rezina și Șoldănești, au beneficiat de sprijin financiar în valoare totală de 990 447 lei,

bani oferiți din fondurile Uniunii Europene, prin Grupul de acțiune locală GAL “Stejarii Strămoșești”. Pe teritoriul acestor două raioane mai activează un  Grup de acțiune locală – GAL ”Trei Coline”, prin intermediul cărui au fost susținute alte 20 de afaceri deschise de tineri și tinere antreprenoare locale: 6 dintre care în domeniul agriculturii – 3 în zootehnie.

În 2024, plățile în zootehnie sunt distribuite prin diverse măsuri, inclusiv plăți directe pe cap de animal și plăți pentru sprijin cuplat. Pentru bovine, juncii primesc 3000 de lei (submăsura 1.1) sau 5000 de lei (submăsura 1.2) pe cap, potrivit datelor Monitorul Fisc.md.

Articolul Se poate și acasă, în Moldova: un tânăr revenit din Belgia, a transformat vechea fermă sovietică din sat, în afacere de succes. apare prima dată în Vocea Ta.

Cum tinere antreprenoare lansează afaceri și devin contribuabili, cu susținerea uniuni Europene, aflați in următorul subiect marca Trasee, la ELITA TV.  Video aici:

Articolul (video) De la temeri și îndoieli, la contribuabil cu acte în regulă: Povestea Ludmilei care a lansat o afacere cu frumusețe pentru clienți de pe ambele maluri de Nistru, la Rezina. apare prima dată în Vocea Ta.

132 de proiecte prioritare pentru modernizarea drumurilor locale vor fi puse în aplicare datorită programului „Europa este aproape”. Conform listei publicate de  Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova (MIDR), pe lista celor 132 de proiecte selectate pentru finanțare, sunt incluse și primăriile Meșeni, Lalova și Trifești din raionul Rezina, care vor beneficia de finanțare în cadrul primei ediții a programului guvernamental „Europa este aproape”, – bani alocați de Guvern prin intermediul Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL). Video ELITA TV, aici.

Localitățile din raionul Rezina vor primi bani de la Guvern, pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere, dar și facilitarea accesului cetățenilor la servicii publice.

Solicitat de ELITA TV, Veaceslav Iftodi, primarul comunei Lalova, a declarat că valoarea proiectului care urmează să fie implementat este de 2 mln 300 mii lei.

„2 mln de lei vor fi bani alocați de către Guvernul Republicii Moldova, iar 300 de mii de lei este contribuția primăriei Lalova. Beneficiari direcți vor fi cei 1200 de locuitori ai comunei, iar beneficiari indirecți aproximativ 6 mii de persoane care vizitează Mănăstirea Țîpova și care vin în satul Lalova. Planificăm ca până la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie să fie asfaltat un drum cu lungimea de 308 metri, amenajate trotuarele, un podeț de scurgere și canalele de scurgere”, a menționat Veaceslav Iftodi, primarul comunei Lalova.

În satul Meșeni, cu o finanțare de aproape 2 mln lei, va fi reparată o porțiune de drum care va îmbunătăți accesul sătenilor către trei instituții publice.

„Suma de 1 milion 957 mii lei pe care o vom primi de la FNDRL ne va permite să betonăm cu beton din ciment 205 metri de drum, să construim rigole pentru evacuarea apelor, dar și intrările spre curțile celor care locuiesc în perimetrul drumului supus reparației. Beneficiari ai acestui proiect vor fi 608 locuitori, dar și trei instituții publice”, a afirmat Efim Mardari, primarul satului Meșeni.

Potrivit primarului satului Trifești, în localitatea pe care o conduce va fi reparat un segment de drum prin înlăturarea asfaltului existent și aplicarea a două noi straturi de asfalt.

„Drumul care va fi reabilitat are o lungime de 560 metri și o lățime de 4,5 metri. Pentru satul Trifești a fost aprobată suma de 1 milion 992 mii lei, iar contribuția proprie va fi de 3000 lei. Realizarea proiectului va aduce beneficii pentru 536 de locuitori”, a comunicat primarul Mihail Budurin echipei ELITA TV.

În anul curent, pentru finanțarea celor 132 de proiecte selectate vor fi alocați din FNDRL 500 mln de lei, iar contribuția autorităților publice locale va fi de 60,7 milioane de lei. 

Așa cum a anunțat, la finele iunie, într-o conferință de presă, Vladimir Bolea, viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Programul guvernamental „Europa este aproape” se află la prima ediție, iar conform MIDR valoarea totală a celor 579 de proiecte înregistrate este de 2,6 miliarde de lei. Programul este finanțat de Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL). 

O condiție obligatorie pentru implementarea proiectelor de construcție și modernizare a drumurilor locale în cadrul Programului „Europa este aproape” este ca APL-urile  să dispună de un Plan urbanistic general care să cuprindă direcțiile, prioritățile și reglementările de dezvoltare ale localității.

În acest sens, concomitent, prin programul „Satul European” sunt finanțate proiecte de elaborare a Planurilor urbanistice generale, și anume:

• 36 proiecte sunt implementate prin „Satul European-1”;
• 127 proiecte se implementează prin „Satul European-2”;
• 76 proiecte sunt la avizare la MIDR pentru aprobarea finanțării;
• 185 cereri de finanțare solicitate.

Precizăm că Programul „Europa este aproape” este finanțat de Guvern prin pachetul financiar „Buget +PLUS”, având o valoare de 500 milioane de lei. Plafonul maxim pentru fiecare proiect este de 10 milioane de lei. Finanțarea este disponibilă pentru: 

• localități mici (până la 1500 locuitori) – până la 2 milioane lei;
• localitățile cu până la 1500 de locuitori aflate în proces de amalgamare voluntară – până la 5 milioane lei;
• localități mari (peste 1500 locuitori) – până la 9 milioane lei (cu o contribuție de 10% a APL). 

Buget +PLUS este cel mai mare pachet financiar anunțat și alocat vreodată de Guvern pentru investiții și creștere economică. Potrivit premierului Dorin Recean care a prezentat „Bugetul +PLUS” în luna aprilie 2025, pachetul include resurse financiare în valoare totală de 8 mlrd de lei. Banii vor fi utilizați pentru finanțarea mai multor inițiative destinate susținerii populației și creșterii economice. 

 „Bugetul +PLUS este gândit din două perspective: creșterea economică și continuarea susținerii populației. Această alocare bugetară este posibilă doar datorită sprijinului fără precedent pe care-l primim din partea țărilor europene și Uniunii Europene. Anume banii oferiți de UE – finanțări gratuite – ne permit să oferim compensații semnificative la lumină și căldură”, a declarat premierul Dorin Recean, în cadrul prezentării pachetului. 

Potrivit datelor Guvernului RM, cele 8 miliarde lei vor fi repartizate în două direcții majore: pachetul energetic și pachetul de dezvoltare economică.

Vezi și știrea de lansare a apelului de proiecte: video, aici.

Articolul Programul ”Europa este aproape a ajuns în raionul Rezina”: unde vor ajunge investițiile? Ce spun primarii? apare prima dată în Vocea Ta.

Orașul Rezina a devenit, pentru o zi, centrul industriei ușoare. Producătorii de îmbrăcăminte și accesorii textile s-au întrunit aici în cadrul unui eveniment local, pentru a arăta la ce lucrează, a se cunoaște și a prezenta noi colecții.

Aici au fost prezentate produsele fabricilor și atelierelor textile de pe ambele maluri ale râului Nistrului: de la rochii de seară la uniforme, genți ecologice și costume naționale în stil modern.

Deși o parte din produse sunt exportate, vizitatorii expoziției – localnici din zona industrială ”Rezina Rîbnița” sunt interesați de îmbrăcămintea specială pentru personalul medical, pentru lucrătorii din fabrici și uzine.

În prezent, numai în orașul Rezina, lucrează aproximativ 400 de croitorese în diverse întreprinderi. Noii parteneri asociați din industria textilă văd cooperarea în cadrul Clusterului ca pe o fereastră către noi comenzi, către extinderea companiilor, deschiderea de noi filiale și noi locuri de muncă.

Fabrici și ateliere de cusut de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv din Găgăuzia, s-au unit în clusterul „Moldova Textile Export”, creat cu sprijinul Suediei, Marii Britanii și PNUD în Republica Moldova.

Industria ușoară este un sector important al economiei Republicii Moldova și al treilea cel mai mare exportator național. Oferind aproximativ 30 de mii de locuri de muncă în țara noastră, industria realizează exporturi masive către Uniunea Europeană. Bunăoară, producătorul de pungi ecologice din orașul Rezina exportă aproximativ 30% din producție – majoritatea – către piața UE.

PNUD, Uniunea Europeană împreună cu alți parteneri au susținut crearea a 17 clustere economice în țara noastră, contribuind, astfel la consolidarea cooperării și dezvoltării economice pe ambele maluri ale Nistrului. ELITA TV a discutat cu producătorii, cu reprezentanții cluster-ului și cu localnicii. Ce ne-au spus, aflați în reportajul video, marca Trasee, la ELITA TV.

Articolul (video) Rezina: Cum clusterul trans-riveran: „Moldova Textile Export” contribuie la dezvoltarea economică pe ambele maluri ale Nistrului. apare prima dată în Vocea Ta.

Satul Rașcov, situat pe malul stâng al Nistrului, este cunoscut pentru diversitatea sa etnică. Polonezi, armeni, ucraineni, moldoveni, ruși și evrei pot coexista, confesând religii diferite, vorbind limbi diferite, având tradiții culturale diferite. Aici, pe un deal, se află o biserică catolică, una ortodoxă și o sinagogă.

Cu sprijinul Uniunii Europene, biserica și sinagogă din Rașcov – cea mai mare din Moldova, au fost resturate și conservate.  Acum ghizii si autoritățile locale atestă un flux sporit de turiști în sat, iar localnicii dezvoltă servicii de turism pentru vzitatori.

„Viața noastră s-a schimbat, ne-am deschis propria afacere de familie, oferim o pensiune și producem miere. Când infrastructură este pusă la punct, apar și turiștii. Mai mult, Rașcovul este faimos din punct de vedere istoric. Aici s-au împletit diverse culturi și diferite religii.” ne-a povestit Stepan Ungurean, un antreprenor local din satul Rașcov (regiunea Transnistreană)

Ce ne-au spus localnicii, turiștii și experții locali, aflați din reportajul video, marca Trasee, realizat de ELITA TV. 

Sinagoga și biserica din Rașcov fac parte din cele 10 obiective cultural-istorice de pe ambele maluri ale Nistrului, restaurare și conservare în cadrul componentei patrimoniu cultural al Programului Uniunii Europene „Măsuri de Promovare a Încrederii”. Programul contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.

Articolul (video) Sinagoga și Biserica din Rașcov, conservate cu susținerea UE, atrag tot mai mulți vizitatori. Localnicii dezvoltă servicii de turism pentru oaspeții satului, unde poți vedea trei lăcașe de cult pe aceiași colină. apare prima dată în Vocea Ta.

Conform deciziei ONIPM, primăriile Rezina, Solonceni, Ignăței, Țareuca și Gordinești vor implementa proiecte pentru managementul integrat al deșeurilor.

Solicitat de ELITA TV,  primarul orașului Rezina Simion Tatarov a precizat că de rezultatele proiectului „Construcția Centrului de colectare a deșeurilor prin aport voluntar Rezina”vor beneficia circa 31.978 persoane din localitățile: Rezina, Ciorna, Stohnaia, Boșernița, Solonceni, Tarasova, Păpăuți, Țareuca, Țahnăuți, Saharna Nouă, Saharna Veche, Buciușca, Echimăuți, Cinișeuți, Șoldănești, Lipceni.

Din bugetul total al proiectului în valoare de peste 10,7 milioane de lei depus la ONIPM, Primăria Rezina și localitățile partenere vor contribui cu 3.7 milioane de  lei, iar restul sumei de 7 milioane de lei va fi asigurată din resursele financiare ale Fondului Național pentru Mediu.

În rezultatul implementării proiectului, în orașul Rezina va fi construit și pus în funcțiune un Centru de colectare a deșeurilor prin aport voluntar (CAV), o platformă impermiabilă cu o suprafață de 1100 m² echipată cu sistem de drenaj pentru protejarea solului și apelor subterane, dar și o Hală acoperită de cel puțin 200 m² pentru depozitarea temporară și sortarea deșeurilor.

Potrivit primarului satului Gordinești, Ion Condrea, proiectul „Gordinești Verde – transformarea localității într-un model de gestionare a deșeurilor” urmează să fie finanțat în anul 2026 și va acoperi necesitățile a puțin sub o mie de localnici. 

„Valoarea proiectului este de aproximativ 1,4 milioane de lei. Contribuția proprie este de 10%, iar beneficiari sunt 951 de locuitori ai satului Gordinești, iar la necesitate și populația din satele partenere: Trifești și Pripiceni-Răzeși”, a declarat Ion Condrea, primarul satului Gordinești pentru ELITA TV.

Primarul din Gordinești susține că punerea în aplicare a proiectului va permite achiziționarea unui tractor LOVOL TH854 (85cp), o cupă multifuncțională, un încărcător frontal, o perie rotativă comunală, un încărcător pentru coșuri de gunoi, o remorcă pentru tractor, o lamă frontală cu arcuri, un tocător de crengi și tomberoane cu ajutorul cărora vor fi colectate și evacuate deșeurile menajere. 

Conform datelor ONIPM, primele finanțări în raionul Rezina ar urma să ajungă în localitățile Țareuca, Solonceni și Ignăței. 

Astfel, în anul curent, potrivit primarului Vasile Platon, la Țareuca, cu un buget de 1,2 mln lei vor fi achiziționate 1200 de tomberoane ce vor fi transmise locuitorilor din satele Țahnăuți și Țareuca, dar și 30 de pubele (containere pentru depozitarea gunoiului). Fiecare gospodărie va primi câte două tomberoane. Beneficiari ai acestui proiect vor fi aproximativ 2700 de locuitori ai satelor din componența primăriei Țareuca, iar contribuția autorităților locale constituie 120 de mii lei.

„În fiecare sat al comunei, la pilonii de pe marginea drumurilor principale vor fi atașate 15 pubele, la o distanță de aproximativ 100 metri între stâlpi”, a menționat Vasile Platon, primarul comunei Țareuca.

Până la momentul publicării acestui articol, primarii satelor Ignăței și Solonceni nu au răspuns apelurilor ELITA TV, pentru a oferi detalii despre proiectele destinate localităților pe care le gestionează. 

Petru Anghel, pentru ELITA TV.

Articolul Orașul Rezina și alte patru localități din raion vor primi bani din resursele Fondului Național pentru Mediu. Unde vor ajunge banii alocați? apare prima dată în Vocea Ta.