Cu inima acasă, cu gândul spre Europa: drumul universitar al tinerilor din Rezina. Opțiuni universitare pentru studenții moldoveni. Oferte de mobilitate academică în UE.

Cu inima acasă, cu gândul spre Europa: drumul universitar al tinerilor din Rezina. O analiză a opțiunilor universitare pentru studenții din Rezina. Oferte de mobilitate academică în UE. 

Pentru fiecare absolvent de liceu din Republica Moldova, imediat ce s-a văzut cu diploma de BAC în mână, această perioadă a verii devine una plină de provocări. Ce urmează să facă mai departe? Ce studii va urma? Sau dacă merită de intrat la o facultate în Republica Moldova ori într-o altă țară.

În zece ani, aceste dileme ale viitorilor studenți au căpătat și o dimensiune geopolitică și socială profundă, fiindcă tinerii moldoveni aleg nu doar o universitate, ci adesea o direcție de viață.

În acest context, România devine o opțiune tot mai frecventă pentru absolvenții de liceu din partea stângă a Prutului, dar nici universitățile de la noi, din Republica Moldova, nu pierd teren în fața celor care preferă familiaritatea, apropierea de familie și atașamentul față de țară.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, Eurostat și Ministerului Educației și Cercetării, în anul universitar 2023-2024 au fost înscriși circa 61 649 de tineri moldoveni la studii superioare, dintre care 47 149 au optat pentru universitățile din Republica Moldova, iar alții – 14 500 au fost înscriși la instituțiile de învățământ superior din Uniunea Europeană.

Astăzi, tinerii rezineni spun că alegerea între a studia în Republica Moldova sau în Europa nu poate fi redusă la o simplă preferință. Este o decizie asumată care ține de contextul familial, gradul de independență, aspirațiile profesionale și oportunitățile de dezvoltare. 

„Aveam câteva idei de a încerca norocul în România, dar am renunțat. Probabil nu eram pregătită pentru distanța care m-ar fi separat de familie, pentru o altă cultură și o perioada de adaptare mai complicată. Mi s-a părut mai logic să fac licența aici, în țară. Sunt mândră de decizia mea. În ultimii trei ani m-am dezvoltat și m-am format ca persoană chiar aici, în Moldova”,

susține Dumitrița Cazacu, proaspăt absolventă a Facultății de Inginerie Economică și Business din cadrul Universității Tehnice din Moldova.

Într-o zonă de studiu diferită, Mihai Postu, student în anul III la Facultatea de Medicină nr. 1, din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, și-a pus aceleași întrebări și a ajuns la o concluzie similară:

„La momentul respectiv, nu mă consideram pe deplin pregătit pentru o tranziție atât de semnificativă, implicând despărțirea de mediul familial și de spațiul cunoscut. Inițial, intenționam să aplic la mai multe universități din România, însă admiterea la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” mi-a oferit încrederea că pot beneficia de o pregătire academică de calitate și în țara mea”.

Studenții aduc în discuție beneficiile pe care le oferă  învățământul superior din Moldova, cum ar fi: infrastructură modernă, burse oferite în funcție de performanțe și suportul didactic de calitate prezent în universitățile Republicii Moldova, alegerile acestora fiind, astfel, dublate de o experiență academică solidă:

„Universitatea mea răspunde exigențelor printr-o infrastructură bine pusă la punct: cămine modernizate pentru studenți, burse acordate în funcție de performanțele academice, precum și o gamă variată de activități extracurriculare…”, mai spune Mihai.

Dumitrița afirmă că universitatea absolvită este una dintre cele mai cotate din țară și simte mereu nevoia să vorbească de bine despre instituția care i-a oferit experiențe academice utile:

„Un aspect cu adevărat special pentru studenții UTM este faptul că universitatea încurajează inovația și spiritul antreprenorial, oferind sprijin concret pentru idei de afaceri prin incubatoare de startup-uri. Nu în ultimul rând, un element esențial este transparența de care dă dovadă instituția, atât în procesul de învățământ, cât și în relația cu studenții, ceea ce contribuie la un climat de încredere și corectitudine academică”.

Pentru a dispune de o bursă de studii în universitățile din țară, studenții sunt nevoiți să muncească foarte mult și să atingă rezultate mari, chiar dacă suma nu este una foarte mare pentru ei: „Unica bursă de care am beneficiat a fost cea oferită de universitate în baza rezultatelor obținute la fiecare sfârșit de semestru. Am avansat treptat, de la bursa de gradul II până la cea de gradul I. Din păcate, nu mă pot lăuda cu o sumă impunătoare care îmi venea lunar pentru eforturile depuse la facultate”, mai spune Dumitrița.

Același lucru îl transmite și Mihai:

„În prezent, beneficiez de o bursă de gradul II. Pragurile de acordare a burselor variază anual, fiind stabilite în funcție de performanțele academice ale tuturor studenților din fiecare an de studiu”. 

ROMÂNIA – NU DOAR DESTINAȚIE DE VACANȚĂ, CI ȘI O ATRACȚIE ACADEMICĂ

Cu toate acestea, România continuă să rămână o destinație tot mai atractivă pentru tinerii moldoveni, inclusiv pentru unii dintre absolvenții din orașul Rezina, care aleg să își construiască viitorul academic dincolo de granițele țării.

Fie că este vorba despre dorința de a obține o diplomă recunoscută internațional, despre accesul la burse generoase, condiții moderne de studiu sau despre oportunitățile de mobilitate academică europeană, tot mai mulți tineri identifică în universitățile românești un cadru favorabil dezvoltării personale și profesionale.

În același timp, România oferă anual mii de locuri bugetate pentru cetățenii Republicii Moldova, iar sprijinul instituțional concret – de la cazare gratuită și transport redus până la integrarea în proiecte Erasmus – reprezintă argumente convingătoare pentru cei care aleg să studieze peste Prut.

Astfel, pentru o parte dintre tinerii din Rezina, plecarea la studii în România nu înseamnă neapărat o renunțare la rădăcini, ci o alegere strategică ce deschide uși către o carieră europeană și o experiență universitară complexă. Este o decizie care vine la pachet cu provocări, dar și cu perspective largi, și care, în mod evident, capătă tot mai multă relevanță în rândul noilor generații.

„Am ales să continui studiile universitare în România, deoarece mi-am dorit acces la un învățământ de calitate, într-un mediu academic mai divers și cu mai multe oportunități de dezvoltare. Limba română și sprijinul oferit de statul român pentru studenții din Republica Moldova au făcut tranziția mai ușoară, iar faptul că diploma este recunoscută în întreaga Uniune Europeană îmi oferă perspective mai largi pentru viitor”, ne-a spus Dumitru Șova, student în anul III la Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza„ din Iași.

Diana Cojocari, studentă și ea în anul III la Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” de la Suceava, spune că nu i-a fost deloc complicat să se acomodeze în țara vecină:

„Am decis să fac facultatea la Suceava, un orășel din România în care m-am regăsit și integrat foarte rapid. Mi-am dorit să încerc un

mediu nou, să am parte de o experiență nouă într-o țară străină, dar în același timp să-mi testez și propriile aptitudini și să-mi ies din zona de confort”.

Ei afirmă că primesc bursa românilor de pretutindeni, care este în valoare de 925 RON, echivalentul a 3550 lei moldovenești, datorită facilităților de care beneficiază toți studenții moldoveni care își fac studiile în România:

„Nu dispun de bursă de performanță, din motiv că pe lângă facultate practic fotbal de performanță și nu dispun de timp și efort, însă momentan dispun de bursa de basarabean, care valorează 925 lei”, ne spune Dumitru.

Studenta ne mai spune că a reușit să obțină, pe lângă bursa românilor de pretutindeni, și bursa de merit:

„În anul II de facultate, am reușit să obțin bursa de merit în valoare de 1.000 de lei… . În cadrul universității noastre, bursele de performanță se oferă în baza mediei finale a anului parcurs, acestea sunt de mai multe tipuri, în dependență de media obținută”, precizează tânăra.

Studenții spun că se bucură de diversitatea facilităților de care pot beneficia, și că este important să lucreze și să exceleze:

„Facultatea pune la dispoziția studenților patru programe de studii, o gamă largă de materii, profesori deschiși spre colaborare, mai mult decât atât practicieni ai domeniului juridic. De asemenea, se organizează diverse conferințe, atât la nivel național, cât și internațional, evenimente care îți oferă oportunitatea să faci voluntariat, dar în același timp să dobândești noi cunoștințe”, explică Diana. 

Dumitru la fel este mulțumit de ajutorul României acordat studenților din Republica Moldova:

„Beneficiem de burse pentru basarabeni (fapt ce ne oferă un sprijin în ceea ce privește viața cotidiană), de cazări gratis în cămine sau cu reducere de 50% în căminele cu regim hotelier. Vorbind despre proiecte, avem oportunitatea de a studia în alte țări cu ajutorul programului Erasmus și de a face practica”.

Deși ambele sisteme universitare oferă tinerilor șanse reale de dezvoltare, mulți absolvenți ajung să vadă România ca pe o opțiune mai atrăgătoare. Universitățile din Republica Moldova rămân aproape de sufletul multora – sunt familiare, accesibile și parte dintr-o comunitate academică tot mai activă. Totuși, cele din România reușesc să câștige teren prin diversitatea programelor de studiu, sprijinul financiar mai consistent și deschiderea către experiențe internaționale. Aceste aspecte se pot observa în infograficul alăturat realizat cu ajutorul datelor oferite de universitățile Republicii Moldova și României, dar și de către Ministerele Educației și Cercetării ale ambelor țări.

Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova menționează că, pe parcursul anilor, statul român a alocat resurse considerabile pentru a veni în sprijinul tinerilor din țara noastră: 

„Guvernul României a făcut investiții enorme în formarea tinerilor, oferind burse de studii în licee și universități. Contribuția țării vecine a fost resimțită și la formarea continuă a cadrelor didactice din învățământul superior și la mobilitatea cercetătorilor din cele două țări pentru implementarea proiectelor comune și dezvoltare reciprocă. Cele mai multe parteneriate ale instituțiilor de învățământ superior din Republica Moldova sunt stabilite tot cu România”, se precizează într-un mesaj publicat pe pagina oficială a instituției.

Totodată, MEC precizează că sprijinul României a devenit și mai evident odată cu procesul de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova.

Potrivit lectorului universitar la USM, Vitalie Guțu, studenții sunt atrași spre Uniunea Europeană datorită facilităților oferite de către aceasta, în special ofertele de mobilitate academică:

”Programul Erasmus+, joacă un rol esențial în formarea profesională și personală a tinerilor studenți. Acestea contribuie la dezvoltarea competențelor lingvistice, conexiunilor interculturale. De asemenea, oferă o altă optică de asimilare a informațiilor raportate la curricula europeană”, afirmă lectorul universitar.

Vitalie Guțu  că mobilitățile academice ale Uniunii Europene au efecte semnificative asupra sistemului educațional din țară:

”Efectele asupra sistemului educațional din Republica Moldova se pliază pe mai multe aspecte, cum ar fi adaptarea conținuturilor educaționale și sincronizarea acestora la realitățile din Republica Moldova. Sporirea vizibilității imaginii universitare în ecosistemul academic european, ceea ce contribuie la dezvoltarea parteneriatelor internaționale.”, susține Guțu. 

Sabina Gheorghiu, absolventă a Facultății de Istorie și Științe Politice, din cadrul Universității ”Ovidius” din Constanța, susține că Grecia a fost mereu pentru ea o destinație de vis, și că a avut posibilitatea să ajungă acolo datorită programului Erasmus+:

 

”În momentul în care am aflat despre oportunitatea oferită de programul Erasmus+, am știut imediat că Atena este alegerea perfectă pentru mine. La nivel academic, experiența la Universitatea ”Panteion” a fost diferită față de ce eram obișnuită în România sau Republica Moldova. Profesorii erau foarte deschiși, înțelegători și dornici să ne sprijine. Cursurile aveau un aer relaxat, aproape ca niște discuții între prieteni, dar cu valoare educativă. Ambele stiluri au plusuri – cel din Grecia îți oferă libertate și autonomie, iar cel din România sau Republica Moldova încurajează disciplina și ritmul constant de lucru”.

Studenții care beneficiază de mobilitățile Erasmus+ se reîntorc cu o nouă viziune asupra a tot ce îi înconjoară, dar și cu alte noi abilități desprinse din experiența lor în Europa: ”Privind înapoi, pot spune cu mâna pe inimă că Erasmus+ mi-a schimbat viața. M-a maturizat, m-a responsabilizat, m-a făcut mai curajoasă. Am învățat ce înseamnă să te descurci pe cont propriu, într-un  alt mediu, departe de familie și prieteni. Și cel mai important, m-am redescoperit pe mine însămi. M-am întors acasă o versiune mai puternică și mai încrezătoare a mea”, ne transmite Sabina.

Toate acestea sunt susținute si de către lectorul universitar Vitalie Guțu:

”Din experiența mea, studenții care revin dintr-o mobilitate Erasmus se remarcă prin implicare activă și de inițiativă în procesul educațional. Sunt deschiși pentru dialog, dezbateri de idei. Un lucru esențial este și faptul că le place și deprind abilități practice de lucru în echipă, ceea ce reprezintă un plus pentru sistemul academic autohton. Nu în ultimul rând, se uită cu ochi buni la sisteme și metode inovative de predare – învățare”. 

Opțiunea între a rămâne în Republica Moldova sau a studia în Europa nu are o formulă unică. Ea depinde de profilul studentului, de prioritățile personale și de viziunea asupra viitorului. Tinerii din Rezina arată că reușita este posibilă oriunde, dacă e dublată de efort, implicare și claritate în alegeri. Fie că aleg stabilitatea de acasă sau deschiderea internațională a Uniunii Europene, esențial este ca fiecare student să își asume cu responsabilitate drumul, construindu-și nu doar un CV, ci și o identitate personală și profesională.

 „Fiți deschiși să cunoașteți oameni noi – chiar dacă nu sunteți cei mai sociabili, prieteniile care se leagă în facultate pot deveni ceva cu adevărat frumos. Nu ignorați oportunitățile care apar- fie ele burse, training-uri sau proiecte extra, toate adună experiență și vă ajută mai mult decât credeți. Și, poate cel mai important: bucurați-vă de anii ăștia, fiindcă trec mult mai repede decât pare și, sincer, o să vă fie dor de ei”, le-a transmis Dumitrița Cazacu elevilor absolvenți.

Diana îi îndeamnă și ea să lupte mereu pentru ceea ce vor: „Cred că cel mai important sfat e să nu să se lase bătuți de greutățile pe care le vor avea, pentru că anii de studenție sunt foarte frumoși, dar și grei în același timp, plini de provocări. Și un al doilea sfat, consider eu destul de important, să nu rateze nicio oportunitate pe care universitatea le-o oferă (asociații studențești, Erasmus și altele)”.

   ”Îi încurajez pe boboci să fie curajoși, să îndrăznească să iasă din zona de confort și să îmbrățișeze cu deschidere fiecare oportunitate de dezvoltare personală. Perseverența și implicarea activă în viața socială, culturală și academică a universității contribuie semnificativ la conturarea unei experiențe studențești autentice și împlinite. Statutul de student nu se rezumă doar la studiu intens și nopți nedormite, ci presupune și construirea unor prietenii durabile, precum și acumularea unor experiențe care vor rămâne valoroase pentru tot restul vieții”, susține Mihai.

Dumitru îi sprijină pe viitorii studenți să lucreze constant pentru viitorul lor: ”

”Un sfat bun ar fi să își aleagă cu atenție domeniul în care vor să profeseze mai târziu pentru a produce un venit din plăcere. Să trăiască la maxim fiecare clipă din a fi student, dar și să se axeze pe învățat, pentru că asta reprezintă viitorul său”.

Sabina, la rândul său, îi încurajează să încerce și oportunitatea de a aplica la mobilitatea Erasmus+: ”

”Le recomand din suflet tuturor studenților care au ocazia să aplice pentru Erasmus+, să o facă fără ezitare. Nu este doar o oportunitate academică – este o călătorie personală, un pas important spre maturizare, spre autocunoaștere și spre deschiderea către lume”.

Indiferent de direcția aleasă – acasă sau peste hotare – tinerii din orașul Rezina demonstrează că determinarea, perseverența și claritatea în alegeri pot transforma orice sistem universitar într-o rampă reală de lansare. Pentru ei, viitorul începe cu o decizie asumată.

La momentul publicării articolului, Ministerul Educației și Cercetării de la Chiținău anunțase finalizarea sesiunii de de bază a admiterii la  studii superioare care a durat între 21- 28 iulie 2025, s-a finalizat. Astfel, în prima etapă de admitere în universități au fost înregistrați circa 20 de mii de candidați. Depunerea dosarelor a avut loc exclusiv online.  VIDEO AICI