Procurorul șef al raionului Rezina, Nicolae Burduja, în raportul privind integritatea financiară și etică a judecătorilor și procurorilor, care aspiră la funcții în justiție. Ce spune investigația IPRE? Reacțiile procurorului.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), a finalizat și publicat 30 de investigații jurnalistice privind integritatea financiară și etică a judecătorilor și procurorilor, care aspiră la diverse funcții în cadrul sistemului judiciar și al procuraturii din Republica Moldova.

Rapoartele oferă investigație jurnalistică independentă, menită să ofere o imagine clară și transparentă asupra actorilor din sistem, în contextul reformelor continue în sectorul justiției.

Astfel, sursa citată a publicat rezultatele investigației independente a procurorului șef al raionului Rezina, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Orhei – Nicolae Burduja:

Ce raportează experții media și juriști în investigația IPRE, privind procurorul, dar și comentariile lui Nicolae Burduja, vă comunicăm în continuare: 

CONSTATĂRI
În urma analizei de integritate etică și financiară, conform datelor și declarațiilor de avere pentru anii 2020 – 2024, prezentate public de către procurorul Nicolae Burduja, există o serie de neclarități ce ridică semne de întrebare.

● Există antecedente disciplinare confirmate (2011, 2014), care ridică întrebări privind consecvența și corectitudinea în exercitarea atribuțiilor. Ulterior, deși unele sesizări au fost încetate, ele reflectă percepția publică de vulnerabilitate la critici legate de modul de gestionare a plângerilor.
● Avansările în funcții-cheie ale procurorului Nicolae Burduja (adjunct și ulterior procuror-șef), s-au realizat în contextul unor concursuri cu competiție redusă, ceea ce poate genera suspiciuni privind transparența procesului, cât și în legătură cu o posibilă favorizare a subiectului.
● Lipsa unor constatări directe împotriva sa în hotărârile CtEDO indică faptul că numele său nu a fost asociat cu încălcări grave constatate la nivel internațional. Totuși, sancțiunile și sesizările depuse în privința subiectului, inclusiv cele încheiate, pot afecta încrederea publică în imparțialitatea și profesionalismul său.
● La capitalul financiar, există anume semne de întrebare privind proprietatea unor imobile și exercitarea/ transmiterea dreptului de folosință asupra acestora.
DATE GENERALE
Burduja Nicolae (procuror)
01.04.2025 Adjunct al procurorului-șef, Procuratura Orhei, Oficiul Rezina
01.04.2025 Procuror în procuratură, Procuratura Orhei
25.03.2021 Procuror-șef, Procuratura Raionului Rezina
11.09.2017 – 25.03.2021 Adjunct al procurorului-șef, Procuratura Raionului Telenești
01.08.2016 – 11.09.2017 procuror, adjunct-interimar al procurorului, Procuratura Raionului Telenești
09.06.2009 – 01.08.2016 Procuror, adjunct al Procurorului, Procuratura Raionului Telenești
25.12.2007 – 09.06.2009 Procuror în procuratură, Procuratura Raionului Orhei

INTEGRITATEA ETICĂ

Implicarea în examinarea cauzelor în care CtEDO a pronunțat decizii nefavorabile împotriva Republicii Moldova

Potrivit informațiilor puse la dispoziție de Agentul Guvernamental, instituția nu dispune de informații precum că eventualele hotărâri, decizii și încheieri ale acestora, ar fi stat la baza constatării de către Curte a unor încălcări ale Convenției de către Republica Moldova în perioada 2016 – 2025.
Performanța conform evaluărilor

Prin Hotărârea nr. 1-122/2025 din 31 martie 2025, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Orhei, șef al Oficiului Rezina, dispus domnului Nicolae Burduja prin ordinul Procurorului General nr.700-p din 20.03.2025.
Prin Hotărârea nr. 2-8/2021 din 2 februarie 2021, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Nicolae BURDUJA, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Rezina, care a obţinut punctajul final de 139,2. Acesta a fost desemnat învingător al concursului prin Hotărârea nr. 1-31/2021 din 11 martie 2021.

Prin Hotărârea nr. 10-75/17 din 26 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Nicolae BURDUJA, candidat la funcţia de adjunct al procurorului-şef al procuraturii raionului Teleneşti, care a obţinut punctajul final de 129,2.
Comentariul autorilor: Deficiențele de procedură nu pot fi imputate și/sau nu implică automat lipsa de integritate a procurorului Nicolae Burduja. Totuși, cu referire la concursul în rezultatul căruia Nicolae Burduja a fost promovat în funcția de procurorșef al Procuraturi raionului Rezina, considerăm relevante concluziile Raportului CRJM „Promovarea procurorilor de la lege la realitate, 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021”. Din raport reiese lipsa unui concurs veritabil și investirea formală în baza unui concurs.
Cazul promovării lui Nicolae Burduja a fost unul tipic, în care la concurs s-a înregistrat doar un singur candidat, deținând deja interimatul funcției pentru care candida. Din raport cităm: „din cele 26 de funcții de conducere scoase la concurs, la concursul pentru ocuparea a 20 funcții (77%) s-a înregistrat câte un singur candidat” și „17 din cele 26 de funcții de conducere scoase la concurs (65%) au fost ocupate de candidații care dețineau deja interimatul funcției pentru care candidau. Aceștia au fost numiți interimari prin ordinul Procurorului General după ce procurorii-șefi anteriori au demisionat sau mandatul lor a expirat. Aceste cifre confirmă că, cel puțin în 65% din cazuri, procurorul-șef a fost de facto identificat de Procurorul General și învestit în funcție formal în baza concursului organizat de CSP.”
Punctajul oferit candidatului Nicolae Burduja puțin mai mic decât media candidaților pentru funcții similare. Acesta a obținut 139,2 de puncte din 170 maxim posibile, dintre care punctajul de 85 a fost oferit de Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor, iar punctajul de 54,2 a fost oferit de Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor. Din raport aflăm că „În cazul concursurilor pentru funcții de conducere, punctajul mediu  acordat de CSCP a fost de 57.4 din 70 puncte maxim posibile, iar CEPP a acordat un punctaj mediu de 86.6 din 100 maxim posibile. Punctajul mediu obținut în concurs de către candidați a fost de 144.2 (85%) din 170 maxim posibil”.

Hotărâri ale Colegiului de disciplină și etică din subordinea CSP în privința subiectului 
Sancţiuni
Procurorului, adjunct al procurorului raionului Teleneşti Nicolae Burduja, i-a fost aplicată pedeapsa disciplinară avertismentul, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu, prin Hotărârea CSP nr. 12-224/14 din 04.12.2014, a fost validată Hotărârea Colegiului disciplinar nr. 13-46/14 din 17.10.2014. Demersul procurorul raionului Teleneşti Vasile Ciubotaru privind stingerea
înainte de termen a sancţiunii disciplinare aplicată procurorului Burduja a fost respins prin Hotărârea nr. 12- 263/15 din 26 noiembrie 2015
Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja a făcut următoarele precizări: “Mi s-a aplicat pedeapsa disciplinară avertisment, pentru faptul că am lăsat automobilul de serviciu fără supraveghere în fața unui bloc locativ din mun. Orhei, de unde a fost furat de persoane necunoscute. Pe faptul furtului a fost pornită o cauză penală. Până în prezent, persoanele vinovate de comiterea furtului nu au fost identificate. Pedeapsa nu am contestat-o”.

Prin Hotărârea CSP nr. 12-3d-291/11 din 20.12.2011, procurorului Nicolae Burduja i sa aplicat pedeapsa disciplinară „mustrarea”. S-a constatat că Procuratura Generală a transmis în gestiunea procurorului Nicolae Burduja o cauză penală inițiată în temeiul
art. 287 alin. (2) Cod Penal, fiind date indicații privind lichidarea neajunsurilor.

Procurorului raionului Teleneşti i s-a cerut finisarea urmăririi penale în termenul fixat în ordonanţă, coordonarea deciziei finale cu Procuratura Generală şi informarea Procurorului General despre rezultatele finalizării urmării penale. Procurorul N.Burduja, contrar indicaţiilor Procuraturii Generale, la 01.07.2011 a încetat ilegal urmărirea penală din lipsa componenţei de infracţiune. La fel, nu a respectat termenul urmăririi penale fixat în ordonanţa Procurorului General şi nu a coordonat cu subdiviziunea abilitată a Procuraturii Generale deciziile adoptate pe cauza penală aflată la control la Procuratura Generală, prin ce a încălcat pct.5 lit.e), pct.6 lit.a) ale Codului de etică al procurorului.

Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja a precizat: “Pedeapsa disciplinară mustrare mi s-a aplicat pentru că am încetat un dosar pe fapt de huliganism pe motivul lipsei componenței de infracțiune, constatând că este o contravenție. Ulterior, peste 2 ani, de către Curtea de Apel Bălți, dosarul penal a fost încetat pe același temei. Pedeapsa nu am contestato”.

Comentariul autorilor: Dosarul penal a fost încetat ulterior prin Decizia Jud. Sîngerei nr. 1-3/13 din 12.12.2013, fiind identificate mai multe vicii de procedură. Tragerea la răspundere penală a avut loc după ce cet. C.V. fusese atras la răspundere contravențională, fiind astfel încălcat principiul non bis in idem, care presupune că nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau pedepsit de
instanța de judecată de mai multe ori pentru aceeași faptă. De asemenea, contrar prevederilor legale, acesta nu fusese scos de sub urmărire penală după expirarea termenului de 3 luni pe parcursul cărora a avut calitatea de bănuit. Instanța a dispus încetarea procesului penal din motiv că circumstanțele menționate condiționează tragerea la răspundere a inculpatului.

Cauze disciplinare încetate
Inspecția Procurorilor a fost sesizată de petentul I.S. la 09.04.2021, care a declarat că procurorii din cadrul Procuraturii raionului Telenești, XXXX și XXXXX, contrar atribuțiilor, au ignorat examinarea amplă și sub toate aspectele a plângerilor depuse în legătură cu maltratarea sa în luna xx.2018, ca rezultat de către procurori fiind emise decizii ilegale despre care nu a fost informat. Nicolae Burduja, care exercita funcția de procuror-adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Telenești, a examinat plângerea petentului în ordinea ierarhic superioară, și a dispus respingerea, ca fiind neîntemeiată. Inspecția Procurorilor a decis să înceteze procedura disciplinară, considerând că lipseau temeiuri pentru tragere la răspundere disciplinară.
Nefiind de acord cu soluția adoptată de Inspecția procurorilor, petentul a depus o contestație la xx.xx.2021 împotriva deciziei Inspecției procurorilor din xx.xx.2021 și a solicitat Colegiului de disciplină și etică. Contestația a fost respinsă prin Hotărârea CDE nr. 3-93/21 din 22 octombrie 2021. Colegiul nu a stabilit temeiuri rezonabile care ar demonstra faptul comiterii de abateri disciplinare, pasibile de angajare a răspunderii conform Legii cu privire la Procuratură. Colegiul a stabilit că, procurorii, la instrumentarea cauzei penale nr. XXXXXX, și-a desfășurat activitatea în baza principiilor legalității, imparțialității, integrității și independenței procesuale, care îi oferă posibilitatea de a lua în mod independent și unipersonal decizii în cauzele pe care la gestionează (art.3 alin.(4) din Legea cu privire la Procuratură), adoptând hotărârile în cauza penală analizată, reieșind din propria convingere, având la bază un anumit material probator, care a permis să adopte și să mențină hotărârile pe faptele sesizate, circumstanțe care, nu pot servi temei pentru tragerea lui la răspundere disciplinară.

Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja a făcut următoarele precizări: “Eu nu am fost cercetat întro astfel de procedură disciplinară”.

Comentariul autorilor: Datele privind dosarul penal fiind cenzurate, este imposibil să se determine dacă examinarea Colegiului de disciplină și etică de pe lângă CSP a fost sau nu corespunzătoare și dacă din acțiunile procurorului Nicolae Burduja denotă încălcarea principiilor de integritate etică. Pe de altă parte, respingerea sesizărilor în privința procurorilor părea a fi o practică comună, inclusiv pe perioada de activitate a membrilor colegiului care a examinat sesizarea. Deși nu putem face concluzii referitor la credibilitatea din punct de vedere etic a membrilor Colegiului, pare relevant faptul că cel puțin doi dintre membrii acestui Colegiu, inclusiv președintele, nu au promovat prevettingul procurorilor în conformitate cu Legea 26/2022.
Alte sesizări fără finalitate:
În privința procurorului Nicolae Burduja, a fost depusă o sesizare cu privire la o potențială abatere disciplinară, de petentul M.S., la data de 12.04.2024. Aceasta a fost remisă la Procuratura Generală. Din răspunsul Procuraturii Generale la o solicitare de informații, aflăm că petentul M.S. reclamase acțiunile pretins ilegale ale G.P. și V.P., precum și comportamentul procurorului-șef al Procuraturii Rezina, pentru organizarea examinării, în partea ce ține de pretinsele acțiuni ilegale ale cet. G.P. și V.P. Adresarea a fost expediată la procuratura r-lui Rezina, pentru organizarea examinării, în partea ce ține de pretinsele acțiuni ilegale ale cet. G.P. și V.P. În partea dezacordului cu acțiunile procurorului-șef al Procuraturii r-lui Rezina Nicolae Burduja, petentul M.S. a fost informat despre dreptul de a sesiza Consiliul Superior al Procurorilor.
Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja a precizat că: “Petentul numit scrie mai multe sesizări pe
diferite subiecte. Eu nu am fost cercetat în vreo procedură disciplinară în baza sesizării lui”.

INTEGRITATEA FINANCIARĂ
Conform declarației de avere din 2025 pentru anul fiscal 2024, procurorul Nicolae Burduja a primit un salariu anual de 316.950 de lei de la Procuratura Generală, în timp ce soția sa a primit un salariu anual de 384.326 de lei de la Orhei Gaz SRL. Procurorul a mai declarat 5.224 de lei drept dobânzi de la băncile la care deține diverse conturi. Procurorul Nicolae Burduja a mai avut și o pensie anual de 75.098 de lei de la
Ministerul Afacerilor Interne (MAI), un fel din chirie a unei locațiuni aflate în proprietatea sa de 34.080 de la societatea comercială GSVLDN SRL și un ajutorul financiar de la Programul Alimentar Mondial pentru găzduirea refugiaților din Ucraina de 23.400 de lei.
Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja ne-a explicat că găzduirea refugiaților ucraineni a făcut-o
fiica sa, în apartamentul ei, situat în aceeași clădire în care locuiește și procurorul. Procurorul mai deține trei terenuri agricole și un teren intravilan după cum urmează: un teren de 600 de metri de tip agricol a căruia valoare este 715 lei moldovenești, un al doilea de 249 de metri pătrați echivalent cu valoare de 1.297 de lei, un al treilea teren agricol de 1.384 de metri pătrați a cărui valoare declarată a fost de 1.650. De
asemenea, acesta mai deține un teren intravilan de 1.458 de metri pătrați în valoare de 1.738 de lei. Toate aceste patru terenuri a fost obținute în urmă unui certificat de moștenitor din 14.09.2011. Din aceeași moștenire, Nicolae Burduja mai deține o casă de locuit de 71,3 metri pătrați cu o valoare declarată de 14.938 de lei și un apartament de 68 de metri pătrați obținut în 2002 printr-o dispoziție a Primăriei municipiului Orhei. Apartamentul este declarat cu valoarea de 180.688 de lei.
Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja ne-a precizat despre casă în care locuiește, că a primit-o
moștenire de părinții său care au decedat.

Procurorul a mai declarat și două spații comerciale de 26,8 metri pătrați care i-a fost donat în 2012 și are o valoare declarată de 50.000 de lei și un alt spațiu comercial mai mic de 9,3 metri pătrați, obținut tot printr-un contract de donație în valoare de 23.313.
Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja a precizat că aceste spații au fost donate de către socru
dânsul pentru soția sa.

Procurorul a mai primit alte cinci obiecte trecute la rubrica “altă valoare imobiliară” tot în urma aceluiași contract de donație de 2011 a căror valoare a fost trecută “0”. Acestea au suprafețe de: 9,6 metri pătrați; 18,6 metri pătrați; 6,7 metri pătrați; 30 metri pătrați și 7,8 metri pătrați. Nicolae Burduja deține un autoturism Mitsubishi Outlander hybrid fabricat în 2015 și achiziționat în 2020 a cărui valoare este 292.500 de lei, circa 15.000, ceea ce corespunde valorii de piață curente conform portalului 999.md.

Familia procurorului deține 15 conturi la Victoriabank și MAIB de circa 465.00 de lei, în marea lor majoritate conturi mari și mici sau carduri de salariu. Cele mai importante depozite sunt: de 24.182 de lei la Victoria Bank, de 35.266 de lei la VictoriaBank, 10.000 la VictoriaBank, 30.000 de lei la Victoria Bank, 32.256 de lei la VictoriaBank, 81.280 de lei la Victoria Bank, 117.185 de lei la VictoriaBank.
Potrivit declarației de avere și interese completată în anul 2024 pentru anul fiscal 2023, procurorul Nicolae Burduja a declarat un venit anual de 317.962 de lei, iar soția un salariu anual de 311.778 de lei de la Orhei Gaz. El a mai avut 632 de lei drept dobândă din conturile de la MAIB și alte 3.923 de lei din contul de la Victoriabank. Procurorul a mai primit și o pensie anuală de 69.520 de lei de la MAI, un ajutor financiar de la Programul Alimentar Mondial pentru găzduirea refugiaților de 23.400 de lei și un alt ajutor de 2.100 de lei de la Solidarites International Paris (sucursala Chișinău).

El a declarat același trei terenuri agricole și unul intravilan și aceleași “alte averi imobile” dobândite la fel în urma unui contract de donație din 2011. Procurorul a mai declarat aceeași casă de locuit și un apartament, dar și cele două spații comerciale. Nicolae Burduja a precizat că are aceeași mașină Mitsubishi Outlander din 2015 cu aceeași valoare declarată anterior.
De menționat este că procurorul nu și-a declarat niciun cont bancar pentru anul 2023, așa cum a facut-o în 2024, această secțiune fiind lăsat fără niciun fel de date.
Potrivit declarației de avere din anul 2023 pentru anul fiscal 2022, procurorul Nicolae Burduja a declarat un salariu anual de 296.243 de lei de la Procuratura Generală, iar soția sa un salariu de 249.511 de lei de la Orhei Gaz SRL. El a mai adăugat și circa 2.300 de lei din dobânzile de pe conturile deschise la Victoriabank și MAIB.
Procurorul a primit și 1.400 de lei ajutor financiar în perioada rece a anului pentru găzduirea refugiaților din Ucraina de la Solidarites International Paris (sucursala Chișinău) și un ajutor financiar de la Programul Alimentar Mondial pentru găzduirea refugiaților de 14.800 de lei.
Procurorul a declarat aceleași terenuri agricole și intravilane ca în declarațiile precedent. La fel și două spații comerciale, un apartament de 68 de metri pătrați și o casă de locuit de 71,3 metri pătrați. El a avut aceeași mașină de tip Mitsubishi Outlander din 2015 și nu a declarat nicio datorii. În schimb, nici în această declarație de avere nu a spus ce fel de conturi bancare bancare deține familia sa.
Comentariul procurorului Nicolae Burduja:
Procurorul Nicolae Burduja a explicat: “În declarațiile precedente nu le-am declarat, fiindcă nu cumulau 15 salarii medii prognozate pe economie. Am declarat doar dividendele”.

În declarația de avere și interese completată în anul 2022 pentru anul fiscal 2021, procurorul Nicolae Burduja a declarat un salariu de 280.616 lei, iar în paralel soția sa a câștigat un salariu anual de 238.084 de lei. El a mai precizat și venituri din dobânda conturilor sale bancare de circa 580 de lei, pprecum și o pensie de 52.822 de lei de la MAI. Procurorul a declarat aceleași terenuri agricole și intravilane, precum și același apartament și aceeași casă de locuit, dar și cele două spații comerciale. El a declarat același autoturism Mitsubishi Outlander cu o valoare de 292.500 de lei. De asemenea, în această declarație de avere nu sunt trecute conturile bancare, dar
nici anexele trecute la “alte avere imobile” pe care procurorul le-a primit ca donație în 2011.
Comentariul procurorului Nicolae Burduja:

Procurorul Nicolae Burduja a precizat: “Le-am inclus, după ce inspectorii de la ANI miau spus că trebuie și anexele incluse. Anexele sunt în gospodăria moștenită de la părinți”.
Conform declarației de avere din 2021 pentru anul 2020, procurorul Nicolae Burduja a declarat un salariu anual de 282.639 de lei, în timp ce soția sa a declarat un salariu anual de 245.746 de lei de la Orhei Gaz. El a mai declarat dobânzi trei bănci – Victoriabank, MAIB, Moldindconbank – de 3.800 de lei. El a mai declarat suma de 140.000 din vânzarea unui automobil Toyota Auris RO Q 092. De asemenea, procurorul a mai primit și o pensie de 49.846 de lei.
La capitolul terenuri, situația a rămas neschimbată. La fel și la proprietățile imobile deținute. Procurorul și-a păstrat aceeași mașină Mitsubishi Outlander din 2015. La fel, el nu a precizat ce conturi bancare deține.

Autori/autoare: Viorica Zaharia – jurnalistă de investigație, Mădălin Necșuțu – jurnalist de investigație, Olga Diaconu – juristă, Victor Felișcan – jurist și avocat.

* * *

În cadrul acestui proiect, au fost publicate 30 de rapoarte, toate vizând sprijinirea transparenței și responsabilității în sistemul judiciar al Republicii Moldova.

• procurorul Lucreția Zaharia – disponibil aici;
• procurorul Alexandru Celac – disponibil aici.
• procurorul Anatolie Maliuta – disponibil aici;
• procurorul Oleg Potîngă – disponibil aici;
• procurorul Nicolae Burduja– disponibil aici;
• procurorul Sergiu Mititelu – disponibil aici;
• procurorul Olga Gaugaș – disponibil aici;
• procurorul Ruslan Donia – disponibil aici;
• procurorul Sergiu Crețu – disponibil aici;
• procurorul Ion Popa – disponibil aici.
• procurorul Vitalie Bișleaga– disponibil aici;
• procurorul Ion Roșca– disponibil aici;
• procurorul Aurel Burlacu – disponibil aici;
• procurorul Vasile Cibotaru – disponibil aici;
• judecătorul Corneliu Guzun – disponibil aici;
• judecătorul Radu Țurcanu – disponibil aici;
• judecătoarea Angela Catană – disponibil aici;
• judecătorul Constantin Damaschin – disponibil aici.
• judecătoarea Oxana Mironov – disponibil aici;
• judecătorul Grigori Colev  – disponibil aici;
• judecătorul Vitalie Movilă  – disponibil aici;
• judecătoarea Elena Grumeza – disponibil aici;
• judecătoarea Ala Malîi – disponibil aici;
• judecătorul Grigore Dașchevici  – disponibil aici;
• judecătoarea Marina Anton – disponibil aici;
• judecătoarea Oxana Robu  – disponibil aici.
• judecătoarea Ana Panov – disponibil aici;
• judecătorul Dorin Dulghieru -disponibil aici;
• judecătorul Mihail Diaconu – disponibil aici;
• judecătoarea Olga Cojocaru – disponibil aici.

Toate rapoartele au fost elaborate în conformitate cu Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public și Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Rapoartele au beneficiat de revizuirea experților internaționali IWPR, Halya Chyzhyk (avocată și expertă în reforma judiciară din Ucraina), Dawid Szescilo (profesor de drept public și administrație publică, expert internațional în buna guvernare din Polonia) și Mihail Gorincioi (avocat și expert asociat IPRE).

Seria de investigații jurnalistice independente a fost realizat de o echipă de experți formată din Viorica Zaharia (jurnalistă de investigație), Mădălin Necșuțu (jurnalist de investigație), Olga Diaconu (juristă) și Victor Felișcan (avocat). Aceștia au colaborat pentru a evalua candidații folosind metodologii bine definite și au colectat informații din surse deschise și baze de  date cu acces limitat, interviuri, precum și prin solicitări de informații de la instituții publice și private. Obiectivul general al proiectului este de a contribui la creșterea rolului societății civile și massmediei în sprijinul independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului de justiție în Republica Moldova.

Rapoartele sunt realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.