Acesta era vizat într-o sentință emisă la 24 aprilie curent de Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).  Din textul sentinței publicate pe pagina oficială a instanței, aflăm ca este vorba despre despre fostul președinte al organizației teritoriale din Rezina a Partidului Politic „Șor”,  Vadim Ajder.

Instanța a dispus condamnarea acestuia la 4 ani de închisoare, fiind obligat totodată să restituie statului suma de 1 932 830,04 lei.

Potrivit materialelor cauzei, în perioada 2020–2021 acesta a fost implicat în acțiuni de corupere a alegătorilor.

De asemenea, în perioada 2020–2022, a deținut funcția de președinte al unei organizații teritoriale de partid.

Bărbatul a fost plasat în Penitenciar, iar procedurile legale continuă.

Redacția precizează că, fiind audiat inculpatul Ajder Vadim, la întrebările instanței a relatat că, nu recunoaște vinovăția pentru fapta incriminată. Respinge acuzația de complicitate la acceptarea finanțării partidului din partea unui „grup criminal organizat”. Activitatea sa a fost una exclusiv politică și organizatorică, desfășurată într-un cadru pe care l-a considerat legal la momentul faptelor, se arată în sentința publicată,

*** Alte știri la acest subiect: Președinții din Rezina și Ungheni ai fostului Partid Politic „Șor”, condamnați la închisoare pentru complicitate la acceptarea finanțării ilegale a partidului politic.

***
Președintele Oficiului Teritorial Rezina a fost condamnat la 4 ani de închisoare, dintre care 2 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar restul de 2 ani – cu suspendare, pe o perioadă de probațiune de 2 ani. În privința acestuia a fost dispusă înlocuirea măsurii preventive „obligarea de a nu părăsi țara” cu măsura preventivă „arestarea preventivă”, acesta fiind anunțat în căutare. Din contul inculpatului a fost dispusă confiscarea specială, în folosul statului, a contravalorii banilor utilizați sau destinați pentru săvârșirea infracțiunii, în sumă de 1 932 830,04 lei.

Fiind audiat inculpatul Ajder Vadim, la întrebările instanței a relatat că, nu recunoaște vinovăția pentru fapta incriminată. Respinge acuzația de complicitate la acceptarea finanțării partidului din partea unui „grup criminal organizat”. Activitatea sa a fost una exclusiv politică și organizatorică, desfășurată într-un cadru pe care l-a considerat legal la momentul faptelor.

Articolul Bărbat de 42 de ani din Rezina, care era anunțat în căutare, a fost reținut: fostul șef al OT Rezina al PP ”ȘOR”. apare prima dată în Vocea Ta.

Rapoartele oferă investigație jurnalistică independentă, menită să ofere o imagine clară și transparentă asupra actorilor din sistem, în contextul reformelor continue în sectorul justiției.

Astfel, sursa citată a publicat rezultatele investigației independente a procurorului din Rezina, Anatolie Maliuta: dânsul a candidat pentru funcția de judecător, însă Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii i-a acordat 59 de puncte din cele 70 necesare, astfel că nu a obținut funcția. Fostul procuror adjunct în raionul Rezina, Maliuta activează în prezent numit în funcția de adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Strășeni, șef al Oficiului Călărași, – la desemnarea lui în funcția dată a scris și  ELITA TV a scris în 2025, cu o analiză a declarațiilor privind veniturile și bunurile deținute, depuse la ANI.

Ce raportează experții media și juriști în investigația IPRE, privind procurorul rezinean, aflați în continuare: 

CONSTATĂRI: În urma analizei datelor disponibile public și declarațiilor de avere pentru anii 2016-2024, se constată:

• În anul 2012 Anatolie Maliuta a fost sancționat disciplinar cu mustrare, însă sancțiunea i-a fost stinsă înainte de termen;

• Există suspiciuni că Anatolie Maliuta a tolerat, ca adjunct al procurorului șef al Raionului Rezina, pornirea neîntemeiată a unor cauze penale și contravenționale pe numele unor persoane, în perioada statului capturat (2018-2019);

• Au apărut dubii privind prețul de achiziție, în 2020, a unui autoturism BMW X3. Deși a indicat în declarația de avere faptul că a cumpărat autoturismulcu suma de 170 000 de lei (apr. 8 000 USD), trei ani mai târziu, în 2023, l-a vândut cu o sumă mai mare – 260 000 de lei. Procurorul a explicat că autoturismul a fost accidentat la momentul cumpărării, iar ulterior ar fi făcut investiții în el;

• În anul 2023 Anatoilie Maliuta a primit de la tatăl său o donație de 200 000 de lei, iar de la soacra sa a luat un împrumut de 400 000 de lei, ambii cu venituri modeste spre medii. Procurorul a explicat că banii au fost acumulați de tatăl său și de soacra sa în anii anteriori, fapt pe care îl poate confirma prin intermediul băncilor.

DATE GENERALE:  Anatolie Maliuta (procuror)
2002-2007 – Academia de Studii Economice din Moldova, specialitatea Drept Economic;
Activităţi profesionale pertinente, Activitatea juridică:
2007-2008 – specialist la Procuratura Rezina;
2008-2009 – procuror la Procuratura Telenești;
2009-2016 – procuror la Procuratura Rezina; ///martie-august 2016 – procuror, adjunct al procurorului șef, Procuratura Rezina;
2016 – 2021 adjunct al procurorului-șef, Procuratura Rezina;
2021 – procuror, adjunct-interimar al procurorului, Procuratura Rezina;
2022 – procuror în Procuratura municipiului Chișinău; ///septembrie 2025 – adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Strășeni, șef al Oficiului Călărași.

În anul 2025 Anatolie Maliuta a candidat pentru funcția de judecător, însă Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii i-a acordat 59 de puncte din cele 70 necesare, astfel că nu a obținut funcția.

INTEGRITATEA ETICĂ
Implicarea în examinarea cauzelor în care CtEDO a pronunțat decizii nefavorabile împotriva Republicii Moldova Potrivit informațiilor puse la dispoziție de Agentul Guvernamental, instituția nu dispune de informații precum că eventualele hotărâri, decizii și încheieri ale procurorului Anatolie Maliuta ar fi stat la baza constatării de către Curte a unor încălcări ale Convenției de către Republica Moldova în perioada 2016 – 2025.

Proceduri disciplinare care îl vizează pe procurorul Anatolie Maliuta:
La 29 august 2012 Consiliul Superior al Procurorilor i-a aplicat sancțiunea disciplinară „mustrare”. Descrierea cazului: la 05.09.2011 Procuratura Raionului Rezina a pornit cauza penală în baza art.287 alin.(2) lit.b) Codul penal, în temeiul unei bănuieli rezonabile privind
comiterea acţiunilor de huliganism de către cet. G.Ş. Trei luni mai târziu procurorul A. Maliuta a dispus încetarea urmăririi penale, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, fiind pornită o procedură contravenţională în privinţa cet. G.Ş., soldată cu recunoașterea vinovăției acestuia în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 78 alin.(1) din Codul contravenţional, însă fără aplicarea sancţiunii contravenţionale, pentru că expirase termenul de prescripţie.

Partea vătămată s-a plâns însă la Procuratura Generală, care a constatat că hotărârea privind încetarea urmăririi penale a fost emisă neîntemeiat, fără o cercetare completă şi multilaterală a cazului. Prim-adjunctul Procurorului General a anulat, la 26.03.2012 ordonanţa de încetare a urmăririi penale, emisă de procurorul Anatolie Maliuta, iar urmărirea penală a fost reluată de către Comisariatul de Poliție al raionului Orhei. La 11.05.2012 Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor a stabilit că procurorul A. Maliuta a încălcat mai multe prevederi ale Codului de Procedură Penală, ale Legii cu privire la Procuratură și ale Codului de etică al procurorilor – nu a întreprins toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă a circumstanţelor cazului, nu a verificat calitatea probelor administrate, nu a asigurat stabilirea tuturor circumstanţelor cauzei şi a persoanelor care au săvârşit infracţiunea -, însă nu i-a aplicat nici o sancțiune, argumentând că pe cauza penală vizată încă nu este o decizie definitivă şi este „prematur” să se aprecieze dacă decizia de încetare a urmăririi penale este ilegală sau nu.

Decizia Colegiului Disciplinar a fost contestată la CSP de șeful secției securitate internă. El a argumentat că cet. G. Ș., după ce s-a reluat urmărirea penală, a fost pus sub învinuire şi a fost emisă ordonanţa de iniţiere a investigaţiilor de căutare. De asemenea, autorul contestației a menționat, citând informația primită de la procurorul de caz, că A. Maliuta nu efectuase nici o acţiune procesuală cu participanţii la proces la etapa iniţială a urmăririi penale, iar ulterior „suspecţii în cauza penală, partea vătămată şi unii martori au plecat din ţară, fapt care
împiedică efectuarea în continuare a urmăririi penale”.

A. Maliuta a argumentat în ședința CSP că a procedat conform legii și în strictă coordonare cu procurorul raionului. În consecință, Consiliul Superior al Procurorilor a modificat decizia Colegiului Disciplinar, aplicându-i lui Anatolie Maliuta mustrare. Peste mai puțin de un an sancțiunea i-a fost stinsă înainte de termen, de către Colegiul Disciplinar și apoi CSP, la solicitarea șefului său, procurorul raionului Rezina.

Numele lui Anatolie Maliuta a apărut în câteva relatări de presă referitoare la pretinse abuzuri.

În perioada 2011-2019, când raionul Rezina era condus de Eleonora Graur, reprezentantă a Partidului Democrat din Moldova, partid acuzat de capturare a statului prin Hotărârea Parlamentului nr. 39 din 08.06.2019 (a se vedea în special pct. a), media regională și națională
a scris de mai multe ori despre suspiciuni de intentare neîntemeiată a unor cauze penale sau contravenționale în privința unor persoane de către Poliția și Procuratura din Rezina.

Cazul Alexandru Răileanu. Portalul Anticoruptie.md a investigat cazul lui Alexandru Răileanu, registrator în cadrul Biroului teritorial cadastral Rezina, care a fost reţinut și plasat în arest în august 2017, fiind învinuit de abuz de putere și fals în acte. Anatolie Maliuta a fost cel care a conexat cauza penală pe numele lui Alexandru Răileanu cu o altă cauză, în care erau învinuite de fals în declarații alte trei persoane. Învinuitul și jurnaliștii susțin că timp de trei ani parctic nu s-au făcut acțiuni procesuale, că dosarul a fost mutat în 2018 la CNA, apoi întors la Procuratura Rezina.

În anul 2020, după o încheiere emisă de judecătoria Orhei în care se constata că „nu s-a probat înscrierea de către Alexandru Răileanu, în documente oficiale, a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor documente, acţiuni săvârşite din interes material sau din alte interese personale”, un alt procuror din Procuratura Rezina, Ion Bernaz, a emis ordonanță de scoatere integrală de sub urmărire penală. „Organul de urmărire penală nu a stabilit că prin acțiunile sale cetățeanul Raileanu Alexandru a cauzat un prejudiciu material, efectiv, reflectat în echivalent bănesc Primăriei Rezina, fiindcă bunul imobil indicat ca subiect de litigiu nu a fost înstrăinat, dreptul de proprietate fiind în continuare înregistrat după Primăria Rezina. Suma de 89.688 de lei imputată lui Alexandru Răileanu reprezintă un eventual prejudiciu, legat de relațiile de arendă între Primăria Rezina şi SRL Bagser-Service şi nu are nimic în comun cu Alexandru Răileanu.

Înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcţiei 6701209.196.01 în Registrul bunurilor imobile efectuată de către registratorul Alexandru Răileanu s-a efectuat în temeiul procesului-verbal de recepție finală a construcției, de a cărui întocmire nu a fost competent dumnealui. La fel, el nu a făcut careva înscrieri în cadrul acestui proces-verbal de recepție finală”, este citată ordonanța de Anticoruptie.md.
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta: „Aș vrea să pornesc de la faptul că în perioada respectivă, confirmarea și repartizarea cauzelor penale în conducere, era efectuată de către procurorul șef al procuraturii (eu deținând funcția de adjunct). În caz de lipsă eu îl înlocuiam. Cauza penală în care a fost vizat Răileanu
Alexandru și alte persoane nu a fost coordonată cu mine, mai mult ca atât, toate acțiunile de urmărire penală care au fost efectuate pe acestă cauză penală erau efectuate la propunerea ofițerului de urmărire penală, acceptate de procuror de caz și coordonate cu procurorul-șef. Personal am dispus conexarea a două cauze penale în una fiind vizat Răileanu Alexandru, la propunerea organului de urmărire penală, reieșind din dispozițiile art.2791alin.(1) CPP care prevede că: „Constituie conexitate a cauzelor penale cazurile specificate la art.42 alin.(3) CPP”. Respectiv art.42 alin.(3) pct.2) CPP, prevede că constituie conexare a cauzelor penale: „când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite de aceeaşi persoană în timp diferit ori în loc diferit”. În situația cauzei penale sus menționate, din câte îmi amintesc, figurau mai multe persoane una figurând în ambele, fapt ce a determinat conexarea acestora. Mai mult ca atât, din câte îmi amintesc, urmărirea penală era în derulare, iar majoritatea acțiunilor fiind efectuate ulterior. Plus la toate, eu dispunând conexarea am verificat doar temeiurile de jure privind conexarea cauzei, nu și vinovăția persoanelor sau aprecierea probatoriului acumulat, fapt ce nici nu este imperativ la aplicarea conexării, deoarece nu este o hotărâre definitivă pe dosar. Aici vreau să mai punctez că alte acțiuni, indicații, decizii sau examinări ale plângerilor (care au fost) pe prezenta cauză penală eu nu am efectuat. Procurorii care au condus cu urmărirea penală, cu mine nu au coordonat careva acțiuni, din care considerent consider că aceste informații nu vizează persoana mea”.

Cazul Victor Sofroni. Jurnalistul ziarului regional Cuvântul din Rezina și director al postului TV din Șoldănești „Impuls TV” Victor Sofroni a fost, în 2018, subiectul unei cauze penale pentru huliganism, apoi al unei cauze contravenționale pentru „chemarea falsă a poliției” după ce a încercat să verifice o informație apelând la surse din poliție. Cazul, produs în perioada „statului capturat”, a fost calificat de organizațiile de media drept o intimidare a jurnalistului și a fost menționat în Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA: „Sofroni a susținut că a fost intimidat și vizat după ce a publicat în luna mai un articol de investigație despre utilizarea abuzivă a fondurilor publice și corupția de către oficialii locali”, se spune în Raport.

În fapt, după cum a menționat în cererile sale către Poliție și Procuratură și după cum a mărturisit în instanță, la 1 decembrie 2017, Victor Sofroni a primit pe Viber două imagini care reprezentau un cadavru mutilat, apoi a fost sunat imediat de un bărbat necunoscut, care i-a
spus că el a făcut fotografiile două zile în urmă și că acel cadavru se afla într-o fâșie forestieră de la frontiera dintre raioanele Rezina și Orhei. Sofroni l-a sunat pe șeful poliției din Șoldănești pentru a vedea dacă cunoaște despre un asemenea caz și i s-a răspuns că nu, dar că
informația va fi verificată la colegii de la Rezina. Poliția din Rezina a mers la fața locului și nu a găsit nimic, ulterior constatându-se că imaginile fuseseră făcute doi ani mai devreme în Rusia. În baza acestor fapte, pe numele lui Victor Sofroni un ofițer al organului de urmărire
penală al Inspectoratului de Poliție Rezina a pornit, la 4 ianuarie 2018, o cauză penală pentru huliganism. La 26 iunie 2018 un alt ofițer al organului de urmărire penală al IP Rezina a întocmit un raport pe marginea cauzei prin care propunea Procuraturii Rezina încetarea urmăririi penale și clasarea cauzei în legătură cu „lipsa componenței de infracțiune prevăzute la art. 287 al. 1 Cod Penal”. Procurorul Ludmila Devderea a acceptat raportul și a emis o ordonanță, la 29 iunie 2018, prin care a dispus 1) clasarea cauzei; 2) „pornirea procedurii contravenționale” în privința lui Victor Sofroni conform art. 342 Cod Contravențional – chemarea intenţionat falsă a serviciilor specializate, deși jurnalistul a mărturisit explicit că el nu a chemat poliția, ci doar la sunat pe șeful poliției din Șoldănești să-l întrebe dacă cunoaște despre un asemenea caz; și 3) încasarea de la Victor Sofroni a cheltuielilor de judecată în sumă de 408, 49 lei suportate în
cadrul urmăririi penale.
Victor Sofroni a depus o plângere la Procuratura Rezina, solicitând anularea ordonanței Ludmilei Devderea în punctele 2 și 3, adică privind pornirea unui proces contravențional și încasarea cheltuielilor de judecată. Procurorul ierarhic superior, Anatolie Maliuta, atunci
adjunct al procurorului raionului Rezina, a emis la 24 octombrie 2018 o ordonanță prin care a lăsat totul în vigoare, respingând plângerea.

Cele două ordonanțe – a Ludmilei Devderea și a lui Anatolie Maliuta, au fost anulate ulterior de instanța de judecată. La 26 februarie 2019 judecătorul de instrucție din Judecătoria Orhei a anulat ordonanțele și a trimis cauza penală înapoi la Procuratura Rezina „pentru expunerea repetată asupra temeiului clasării cauzei penale”.

La 20 martie 2019 instanța din Orhei a examinat pe fond cauza contravențională împotriva lui Victor Sofroni și a dispus încetarea procedurii contravenționale „din lipsa faptului contravenției”, iar la 9 aprilie 2019, bazându-se pe hotărârile instanței, Anatolie Maliuta a emis
o ordonanță prin care a reexaminat plângerea lui Victor Sofroni privind achitarea cheltuielilor de judecată, dispunând trecerea lor „în contul statului”.
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta: „Cauza penală în care a fost vizat Victor Sofroni a fost pornită de către ofiţerul de urmărire penală al Secţiei Urmărire Penală a Inspectoratului de Poliţie Rezina. La 26 iunie 2018, de către Ofiţerul Superior de Urmărire penală al SUP a IP Rezina a fost întocmit raport procurorului pe prezenta cauză penală, prin care a propus de a înceta urmărirea penală şi a
clasa cauza penală sus indicată, în legătură cu lipsa elementelor componenţei de infracţiune prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod Penal. Urmare verificării materialelor cauzei penale şi raportului întocmit de OUP al SUP a IP Rezina, procurorul de caz la 29.06.2018 acceptă
raportul şi emite hotărâre pe caz şi anume, în punctul 1) al ordonanţei, dispune clasarea cauzei penale din motivul lipsei faptului infracţionat prevăzut de art.287 alin.(1) CP, prin punctul 2), dispune pornirea procedurii contravenţionale în privinţa lui Sofroni Victor prevăzută de art.342 Cod Contravenţional, prin punctul 3) dispune încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 408,49 lei suportate în cadrul urmăririi penale de la Sofroni Victor şi prin punctul 4) informează despre modul de atac al hotărârii. La 18 iulie 2018, cu plângere în ordinea art.299/1 CPP, directorul „Impuls TV” Victor Sofroni, contestă punctele 2 şi 3 al ordonanţei de clasare a cauzei penale din 29.06.2018 şi anume în partea ce ţine de pornirea procesului contravenţional şi încasare a cheltuielilor de judecată de la Sofroni Victor. Plângerea în cauză a fost expediată în conformitate cu prevederile art.297 alin.(4) CPP la Judecătoria Orhei cu sediul Rezina, pe  motiv că procedura contravenţională a fost expediată spre examinare conform competenţei la  judecătoria Orhei cu sediul Rezina. Prin Încheierea judecătorului cu atribuţiile judecătorului de instrucţie a judecătoriei Orhei, sediul Rezina, Ivan Parii, din 13.09.2018, plângerea depusă de Sofroni Victor împotriva ordonanţei procurorului de caz a fost expediată procurorului ierarhic superior din cadrul procuraturii r-lui Rezina, pentru a fi examinată în ordinea prevăzută la art. 2991, 2992 CPP. La 24.09.2018, urmare a examinării în ordinea art. 2991 CPP, de către mine a fost respinsă plângerea. Decizia de respingere a fost condiționată inclusiv și de faptul că procedura contravențională era deja expediată în adresa instanței de judecată. Alte careva decizii pe caz nu am luat. Respectiv consider că faptul că procurorul de caz a ajuns la concluzia de a expedia instanței cauza contravențională, nu constituie o intimidare ci oferirea unui proces echitabil.  Mai mult ca atât, practica judiciară europeană salută faptul oferirii participanților un drept la proces echitabil nefiind condiționată de hotărârea pronunțată de instanță și neapărat de condamnare. Pot să mai adaug că aprecierea probelor se face nemijlocit de procurorul de caz, care are o viziune independent formată atât în baza probelor acumulate, cât și prin intima convingere care se creează ca rezultat al conducerii urmăririi penale pe caz concret de ofițerul de urmărire penală și procuror de caz”.

Comentariu general a procurorului Anatolie Maliuta: 

„În concluzie, vreau să menționez că asupra circumstanțelor expuse în partea ce ține de etica profesională s-a expus Inspecția Procurorilor, unde au și fost prezentate explicații detaliate cu prezentarea copiilor actelor confirmative, iar pe fapte de integritate financiară aspectele au fost verificate de mai multe ori de ANI, care nu au constatat careva devieri. Publicațiile în care este indicată familia mea în mare parte se referă la alte persoane publice și la deciziile acestora, dar care în mod artificial sunt cumva alienate tangențial față de mine. Personal le consider ca niște nemulțumiri a unor persoane privitor la activitatea organelor de drept per ansamblu în acea perioadă, în fapt acțiunile și hotărârile emise de mine le consider a fi legale și întemeiate”.

INTEGRITATEA FINANCIARĂ
Autoritatea Națională de Integriate a verificat dacă Anatolie Maliuta a depus la timp și complet declarațiile de avere și interese personale în anii 2022, 2023 și 2024 și nu a constatat vreo abatere.

În declarația de avere pentru anul 2019 Anatolie Maliuta a indicat că deține împreună cu soția un teren dobândit în 2016 și un garaj din 2014. Dintre imobile, a indicat un apartament de 35,9 m. p., dobândit prin contract de investiții în 2016. De asemenea, soția sa deținea 1/4 dintr-un apartament de 35,2 m. p., iar el – 1/3 dintr-un alt apartament, de 44,1 m.p.. În ultimele două cazuri procurorul a indicat că el și soția au fost coparticipanți la privatizare. El a mai indicat că în acel an, 2019, a procurat un camion Peugeut Partner produs în 2007 cu 19 720 de lei și se folosea de un autoturism Wolkswagen Tuareg produs în 2004, dar dobândit de tatăl său în 2016.
În declarația sa de avere pentru anul 2019 apar, de asemenea, două împrumuturi: unul de 100 000 de lei și altul de 30 000 de lei, ambele contractate în 2016 și scadente în 2021, cu dobânda zero. Primul împrumut a fost luat de la tatăl său, iar al doilea – de la soacra sa.

Pentru anul 2020 Anatolie Maliuta a declarat aceleași bunuri, la care se adaugă un autoturism BMW cumpărat cu suma de 40 000 de lei. De asemenea, el indică faptul că a contractat un credit de 100 000 de lei, cu dobândă flotantă, scadent în 2025.
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta referitor la valoarea autoturismului BMW: „În declarația de avere pentru anul 2020 (pe atunci formularul declarației era într-un mod mai general, tip vechi), era specificată și indicată doar valoarea bunului conform contractului, adică
conform documentului ce atestă dreptul de proprietate.

După cum am și explicat pe atunci la Autoritatea Națională de Integritate, suma de 40 000 lei în contract a fost indicată la insistența vânzătorului. Totodată, în formularul declarației pentru anul 2021, deja de tip nou, la rubrica respectivă este indicată valoarea bunului de 170 000 lei, suma real achitată, și suma de 190 000 lei valoarea de piață. Respectiv în aceeași declarație este și explicat motivul diferenței (negocierea cu vânzătorul și insistența acestuia de a fi inclusă suma de 40 000 lei)”.
Pentru anul 2021 sunt declarate aceleași bunuri, doar că prețul autoturismului BMW X3 produs în 2013 este altul – 170 000 de lei (apr. 8 000 de euro), iar prețul de piață – 190 000 de lei (apr. 9 700 de euro).
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta referitor la valoarea mică a autoturismuluiBMW X3:  „Menționez că ținând cont de faptul în ce condiții se afla automobilul (a fost adus în țară după accident și reparat parțial de vânzător), prețul de achiziție era la acel moment unul real”.
În anul 2022 nu există schimbări în ce privește bunurile declarate, raportat la declarația precedentă.
În anul 2023 familia procurorului vinde mai multe bunuri și procură altele. Astfel, Anatolie Maliuta indică faptul că a vândut unul dintre cele două terenuri pe care le deținea, aflat la Rezina, apartamentul de 35,9 m. p. din Chișinău și apartamentul din Rezina în care el deținea
o cotă de 1/3. De asemenea, a vândut autoturismul BMW X 3 cu suma de 260 de mii de lei, adică cu o sumă cu 90 000 de lei mai mare decât prețul cu care fusese cumpărat. În schimb, familia cumpără un apartament de 79,2 m. p. la Chișinău cu 92 000 de euro și un autoturism
Toyota CH-R produs în 2018 cu prețul de 328 000 de lei (apr. 16 800 de euro).
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta referitor la prețul de vânzare al autoturismului: „Ulterior, în anul 2023, am vândut automobilul, la pret de 260 000 lei, dat fiind faptul că pe toată perioada cât l-am deținut am făcut diferite investiții în el pentru a-l aduce la condiții bune, defecțini care nici până la final nu au fost excluse în totalitate. Totodată automobilul era în stare destul de bună, crescându-i valoarea atât după investiții, cât și datorită faptului creșterii prețului pe piață și găsirii unui cumpărător convenabil”.
Pentru toate bunurile vândute familia a obținut în total apr. 88 000 de euro. Ea avea însă nevoie de 92 000 de euro pentru a cumpăra apartamentul și alte apr. 16 800 de euro pentru mașină, în total 108 800 de euro. Putem presupune că diferența de 20 8000 de euro a fost acoperită din împrumutul luat de la soacra sa – 400 000 de lei (apr. 20 000 de euro) și din donația făcută de tatăl său – 200 000 de lei (apr. 10 000 de euro), dar și dintr-un credit de 16 000 de mii de lei de la o bancă.
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta: „Cu referire la donația din partea tatălui în sumă de 200 000 lei în anul 2023 și a împrumutului
de la soacră a sumei de 400 000 lei pot să vă comunic că în anul 2023, deși activam în mun. Chișinău și locuiam cu familia (eu, soția și doi copii minori) într-un apartament cu o odaie, a apărut necesitatea urgentă de a mări spațiul locativ. Respectiv, am fost ajutat de tatăl, care
toată viața a activat legal, prin donarea sumei sus menționate, în scopul procurării unui apartament mai mare. Banii în sumă de 200 000 lei (…) au fost acumulați de el pe parcursul vieții și erau deținuți pe cont într-o instituție bancară din țară, care poate confirma faptul în ce
perioadă de timp s-a format la el pe cont această sumă. Același fapt este valabil și la suma de 400 000 lei împrumutată de la soacra pentru același scop de a procura un apartament mai încăpător în care să locuim împreună cu familia. Vreau să punctez că atunci când a fost
procurat apartamentul în care locuiesc în prezent, am prezentat toate extrasele din conturile bancare atât ale tatălui, cât și ale soacrei, întru stabilirea provenienței banilor, acte care ulterior au fost verificate atât de Serviciul Spălarea Banilor, cât și de Autoritatea Națională de
Integritate, care nu au stabilit careva nereguli. Respectiv celelalte întrebări ce țin de banii rămași la tatăl și soacră, precum că ar fi sub minim sau puțin peste minimul de existență, decad urmare a explicării efectuate supra”

Autori/autoare: Viorica Zaharia – jurnalistă de investigație, Mădălin Necșuțu – jurnalist de investigație, Olga Diaconu – juristă, Victor Felișcan – jurist și avocat.

* * *

În cadrul acestui proiect, au fost publicate 30 de rapoarte, toate vizând sprijinirea transparenței și responsabilității în sistemul judiciar al Republicii Moldova.

• procurorul Lucreția Zaharia – disponibil aici;
• procurorul Alexandru Celac – disponibil aici.
• procurorul Anatolie Maliuta – disponibil aici;
• procurorul Oleg Potîngă – disponibil aici;
• procurorul Nicolae Burduja– disponibil aici;
• procurorul Sergiu Mititelu – disponibil aici;
• procurorul Olga Gaugaș – disponibil aici;
• procurorul Ruslan Donia – disponibil aici;
• procurorul Sergiu Crețu – disponibil aici;
• procurorul Ion Popa – disponibil aici.
• procurorul Vitalie Bișleaga– disponibil aici;
• procurorul Ion Roșca– disponibil aici;
• procurorul Aurel Burlacu – disponibil aici;
• procurorul Vasile Cibotaru – disponibil aici;
• judecătorul Corneliu Guzun – disponibil aici;
• judecătorul Radu Țurcanu – disponibil aici;
• judecătoarea Angela Catană – disponibil aici;
• judecătorul Constantin Damaschin – disponibil aici.
• judecătoarea Oxana Mironov – disponibil aici;
• judecătorul Grigori Colev  – disponibil aici;
• judecătorul Vitalie Movilă  – disponibil aici;
• judecătoarea Elena Grumeza – disponibil aici;
• judecătoarea Ala Malîi – disponibil aici;
• judecătorul Grigore Dașchevici  – disponibil aici;
• judecătoarea Marina Anton – disponibil aici;
• judecătoarea Oxana Robu  – disponibil aici.
• judecătoarea Ana Panov – disponibil aici;
• judecătorul Dorin Dulghieru -disponibil aici;
• judecătorul Mihail Diaconu – disponibil aici;
• judecătoarea Olga Cojocaru – disponibil aici.

Toate rapoartele au fost elaborate în conformitate cu Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public și Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Rapoartele au beneficiat de revizuirea experților internaționali IWPR, Halya Chyzhyk (avocată și expertă în reforma judiciară din Ucraina), Dawid Szescilo (profesor de drept public și administrație publică, expert internațional în buna guvernare din Polonia) și Mihail Gorincioi (avocat și expert asociat IPRE).

Seria de investigații jurnalistice independente a fost realizat de o echipă de experți formată din Viorica Zaharia (jurnalistă de investigație), Mădălin Necșuțu (jurnalist de investigație), Olga Diaconu (juristă) și Victor Felișcan (avocat). Aceștia au colaborat pentru a evalua candidații folosind metodologii bine definite și au colectat informații din surse deschise și baze de  date cu acces limitat, interviuri, precum și prin solicitări de informații de la instituții publice și private. Obiectivul general al proiectului este de a contribui la creșterea rolului societății civile și massmediei în sprijinul independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului de justiție în Republica Moldova.

Rapoartele sunt realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.

Articolul Procurorul din Rezina, Anatolie Maliuta, în raportul privind integritatea financiară și etică a judecătorilor și procurorilor, care aspiră la funcții în justiție. Ce spune investigația IPRE? apare prima dată în Vocea Ta.

Timp de câteva luni videoclipurile despre lucru în Chișinău au adunat peste 9 mln de vizualizări, peste 150 de mii de reacții și peste 74 de mii de distribuiri. Anunțurile de angajare au început să funcționeze după regulile contentului obișnuit: sunt urmărite până la capăt, discutate și trimise prietenilor.

Cel mai ilustrativ exemplu – anunțul de recrutare în Poliția de Frontieră.

Lucru.md a publicat pe site-ul și pe rețelele sale sociale un clip de un minut, fără producție complicată, dar cu mesaj clar: ce fel de lucru e și cui i se va potrivi. Video-ul s-a răspândit momentan pe rețelele sociale și a adunat peste 1 mln de vizualizări.

Și nu este un caz singular. Videoclipul despre munca în producția de construcții metalice a adunat circa 300 de mii de vizualizări doar pe TikTok, iar funcția vacantă de vânzător-consultant – 240 de mii doar în prima zi.

Important este că aceste vizualizări nu vin doar de la cei, care își caută activ un loc de muncă. O mare parte sunt persoane, care doar navighează pe rețelele sociale. Ele nu intră pe site-uri de căutare de lucru, dar pot deveni interesate de un post vacant, dacă îl văd în feed.

Astfel, anunțurile de angajare încep să concureze pentru atenție la același nivel cu contentul obișnuit. Și, după cum arată practica, se descurcă destul de bine.

Astfel, angajatorii se bucură de:

• mai multă vizibilitate: anunțurile de recrutare ies din limitele site-ului de joburi și ajung în rețelele sociale;
• acces la candidații pasivi, care nu caută direct un loc de muncă;
• prezentare mai clară: e mai ușor să explici condițiile și să „vinzi” funcția vacantă;
• consolidarea brandului de angajator printr-un format modern și autentic;
• lipsa necesității de a produce content: echipa Lucru.md realizează videoclipurile „la cheie”.

Ești angajator și vrei să încerci formatul JobStories? Poți afla detaliile pe acest link sau la telefonul +373 695-87833.

# P: advertorial

* * *

Вакансии, которые смотрят: почти 10 млн просмотров у JobStories на Lucru.md

В декабре на сайте Lucru.md запустили JobStories — короткие видеовакансии. Идея была простая: говорить о работе так, как люди привыкли в соцсетях, то есть коротко, понятно и без канцеляризмов. Результат оправдал все ожидания и даже превзошёл их.

За несколько месяцев ролики о работе в Кишинёве набрали более 9 млн просмотров, более 150 тысяч реакций и более 74 тысячи репостов. Вакансии начали жить по законам обычного контента: их смотрят до конца, обсуждают и пересылают друзьям.

Самый показательный кейс — вакансия в Пограничную полицию.

Lucru.md опубликовали на сайте и в своих соцсетях минутный ролик без сложного продакшена, с чётким объяснением, что за работа и кому она подойдёт. Видео молниеносно разошлось по соцсетям и набрало свыше 1 млн просмотров. 

И это не единичный случай. Видео про работу на производстве металлоконструкций собрало около 300 тысяч просмотров только в TikTok, а вакансия продавца-консультанта — 240 тысяч, причем за первые сутки.

Что важно, эти просмотры приходят не только от тех, кто активно ищет работу. Большая часть — это люди, которые просто листают соцсети. Они не заходят на сайты по поиску работы, но могут заинтересоваться вакансией, если она попалась им в ленте.

В итоге вакансии начинают конкурировать за внимание наравне с обычным контентом. И, как показывает практика, вполне успешно.

Что это дает работодателям:

• больше охвата: вакансии выходят за пределы job-сайта и попадают в соцсети;
• доступ к пассивным кандидатам, которые не ищут работу напрямую;
• более понятная подача: проще объяснить условия и «продать» вакансию;
• усиление HR-бренда за счёт живого и современного формата;
• отсутствие необходимости производить контент: команда Lucru.md делает ролики «под ключ».

Вы — работодатель и хотите попробовать формат JobStories? Детали можно узнать по ссылке или по телефону +373 695-87833

#Р- На правах рекламы

Articolul Anunțuri, care captează priviri: aproape 10 mln de vizualizări ale JobStories pe Lucru.md (P) apare prima dată în Vocea Ta.

„Venim cu această decizie pentru a ne asigura că prevenim orice risc la adresa sănătății populației. Din cauza undei continue de poluare cu produse petroliere, a riscului de extindere a poluării, dar și a depășirii nivelului de contaminanți în zona de Nord a râului Nistru, este necesară mobilizarea rapidă a resurselor. Instituțiile responsabile vor continua să monitorizeze situația, să intervină în zonele afectate, informeze populația și să ofere recomandările necesare”, a menționat Prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Din momentul depistării scurgerii de substanțe poluante, instituțiile competente au activat mecanismele de monitorizare permanentă a situației. Au fost instalate baraje antipoluare și materiale absorbante în punctele identificate ca fiind critice, sunt prelevate probe de apă în mod continuu, iar rezultatele analizelor sunt evaluate în timp real.

În prezent există indicii clare că unda de poluare continuă să se deplaseze în aval, iar în zona Naslavcea – Soroca se înregistrează depășiri ale valorilor admise pentru produse petroliere și hidrocarburi aromatice. Chiar dacă, în unele puncte, valorile pot reveni temporar în limite acceptabile, substanța continuă să vină în valuri, ceea ce face dificilă anticiparea exactă a evoluției. Din acest motiv, s-a considerat necesar să se treacă la un regim de gestionare mai intens al situației.

Proiectul, aprobat de Guvern, propune instituirea stării de alertă pentru o perioadă de 15 zile în unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

„Starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că autoritățile instituie din timp un mecanism juridic, care permite prevenirea agravării acesteia. Acest regim oferă autorităților câteva pârghii importante”, a declarat Serghei Diaconu, directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC).

Potrivit directorului CNMC, starea de alertă va permite autorităților să intensifice intervențiile tehnice, să instituie unele restricții temporare privind captarea și utilizarea apei în sectoarele unde analizele indică depășiri ale valorilor admise și să mobilizeze rapid resursele suplimentare.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a subliniat că, în următoarele zile, vor fi instalate baraje suplimentare la lacul de acumulare Dubăsari, pentru a nu admite trecerea substanței petroliere de barajul de la Dubăsari. De asemenea, instituțiile publice locale și agenții economici privați vor inventaria sondele de apă subterane, instituțiile statului vor verifica sursele de apă de alternativă, iar raioanele și localitățile care se alimentează cu apă din Nistru, pe segmentul Naslavcea-Dubăsari, nu vor utiliza apa în uz casnic în următoarele 48 de ore.

În sectoarele unde există riscuri, autoritățile locale vor informa cetățenii să evite utilizarea apei din râul Nistru pentru consum, adăparea animalelor sau alte activități, până la revenirea parametrilor în limitele admise.

„Ceea ce vedem astăzi pe râu nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului de la granița noastră. Agresiunea Rusiei ne lovește tot mai tare – de la dronele care ne încalcă spațiul aerian, până la poluarea resurselor noastre esențiale de apă cu riscuri directe la adresa sănătății publice. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: Vinovatul exclusiv pentru aceasta poluare masivă pe Nistru este Federația Rusă. Guvernul și Ministerul Mediului rămân să monitorizeze continuu și să întreprindă toate măsurile necesare. Suntem la datorie pentru a proteja sănătatea cetățenilor noștri”, a menționat Ministrul Mediului.

Articolul Guvernul instituie stare de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru. Premierul Alexandru Munteanu: „Venim cu această decizie pentru a preveni orice risc la adresa sănătății populației” Ce anunță Ministerul Mediului? apare prima dată în Vocea Ta.

Discutăm în ediția de azi, cu:

Simion Tatarov, primarul orașului Rezina,

Karl Luganov, expert în domeniul protecției animalelor,

Andrei Bordian, voluntar și consilier local

și cu profesoara Teodora Sîrbu de la Liceul Teoretic Olimp din oraș.

Articolul (video) Câinii fără stăpân, în grija cui sunt la Rezina? apare prima dată în Vocea Ta.

В уютной атмосфере офиса BAStv прошла уже третья встреча в рамках проекта «Голоса женщин Басарабяски: преодоление стереотипов и укрепление сообщества», поддержанного Министерством культуры Республики Молдова. На этот раз в редакции собрались женщины и девушки самых разных национальностей и возрастов – от 13 до 77 лет. Их объединило искреннее желание говорить о том, что важно каждой: о силе традиций, взаимопонимании между людьми и роли румынского языка как символа единства.

Среди участниц были русские, украинки, болгарки, гагаузки, рома, молдаванки, а также представительницы редких для Молдовы этносов –  пуштунка и белоруска. Несмотря на различия культур и поколений, разговор стал живым примером того, как общие ценности и уважение способны разрушать границы и создавать пространство доверия.

 Изменения в этническом составе Молдовы за 10 лет

Согласно переписи населения 2024 года, в Республике Молдова проживает около 2,4 млн человек. Страна становится более моноэтничной, однако каждый шестой житель говорит по-русски, что подчёркивает важность диалога между культурами.

Так, доля граждан, идентифицирующих себя как молдаване, выросла с 75,3% до 77,2%, а число румын увеличилось с 6,7% до 7,9%. Вместе эти две группы продолжают оставаться доминирующими в национальном составе страны.

В то же время численность национальных меньшинств в целом сократилась. Украинцы, которые по-прежнему остаются крупнейшей среди меньшинств  этнической группой, теперь составляют 4,9% населения (против 6,8% в 2014 году). Русские снизились с 4,1% до 3,2%, гагаузы — с 4,4% до 4,2%, а болгары – с 1,9% до 1,6%. Единственным исключением стала небольшая прибавка у ромов — с 0,3% до 0,4%.

Территориально национальный состав остался относительно стабильным:

молдаване доминируют в центральных районах страны (87,8%) и в Кишинёве (72,9%). При этом в Гагаузии 81,9% населения идентифицируют себя как гагаузы. Украинцы и русские концентрируются преимущественно на севере страны и в столице, а болгары — на юге Молдовы.

Что касается района Басарабяска, его население по данным переписи составляет 14 914 человек.

По этническому составу большинство жителей – молдаване (около 65,4%). Среди других этнических групп представлены русские (около 7,5 %), а также гагаузы, болгары и украинцы, доля которых составляет несколько процентов. Для сравнения, по предыдущей переписи 2014 года молдаван было 69,8%, русских 8,9 %, гагаузов 7,7 %, болгар 5,3 %, украинцев 6,7 %.

Эти цифры показывают, что Басарабяска остаётся одним из самых многонациональных районов страны, где рядом живут представители разных культур, традиций и языков.

Во время встречи с журналистами BAStv участницы делились семейными рецептами. Кто-то вспоминал полотенца и ковры, окрашенные в национальные цвета, а кто-то – песни, звучавшие на родных языках бабушек и дедушек. В этих простых, но важных деталях выражалось дыхание истории и живое свидетельство культурного богатства нашего небольшого городка.

Мария Димова — хранительница болгарских традиций и песен в Басарабяске

77-летняя жительница Басарабяски Мария Петровна Димова родилась в селе Холмское – старинном болгарском поселении, расположенном на юге Украины, где традиции, песни и обряды передавались из поколения в поколение.

«В нашей семье все были музыкальными, – улыбается Мария Петровна. – Но особенно мой отец. Он пел и танцевал, как Бог! Я в него пошла, наверное: я обожаю петь! Иногда мне не нужно ни пить, ни есть, только компания и музыка! Но хорошие голоса были и у мамы, и у моих тётей, и у бабушки – вся мы пели».

Как вспоминает Мария Димова, у её родителей в числе первых в селе появился патефон, а новые пластинки покупали при любой возможности. В доме часто звучала музыка, а песни сопровождали каждый праздник. Семья бережно соблюдала все религиозные традиции: Рождество, Крещение, Пасху, Бабий день. Ходили в церковь – даже тогда, когда это было почти под запретом для пионеров и комсомольцев.

«Я до сих пор соблюдаю и почитаю все болгарские праздники – и Петров день, и святую Марию, но особенно часто вспоминаю Рождество. Мы к нему всегда заранее готовились, потом вечером приходили молодые парни, пели специальные песни, читали молитву – очень красиво! Три дня была запрещена любая работа – это был святой праздник», – рассказывает женщина.

Вкус детства и аромат традиций

Когда речь заходит о кухне, глаза Марии Петровны светятся:

«Моя мама готовила удивительные блюда! Огромные ароматные куличи – она пекла их в 10-литровых жестяных банках из-под повидла. А какие плацынды-рогачки с разными начинками она делала, милину, рис с кислой капустой и свининой, томлённые в печи! Вот это – настоящее болгарское блюдо, лучшее на свете!»

Эти рецепты, запахи и вкусы Мария Петровна сохранила на всю жизнь – как часть своей семьи, своего народа, своей памяти.

Путь учителя и музыканта

С детства Мария мечтала о музыкальной карьере, но поступить на соответствующее отделение не смогла – туда принимали только после 10 класса. Поэтому она выбрала педагогическое училище в Белгород-Днестровском, однако музыка – песни и танцы – всё равно осталась неотъемлемой частью её жизни. Во время учёбы девушка не раз участвовала в республиканских фольклорных фестивалях.

«Когда мы выступали в Одессе, то исполняли болгарские народные танцы, которые никто никогда не видел: их танцевали только в сёлах – на свадьбах, крестинах. Так все цветы, которые принесли зрители, достались нашему коллективу», – вспоминает Мария Петровна.

Позже, уже работая в школе села Виноградовка, Мария создала хор более чем из ста учеников. Коллектив побеждал в различных конкурсах, а сама Мария Петровна стала для своих воспитанников примером любви к песне и родным корням.

В начале 1970-х Мария Петровна переехала в Бессарабяску, где в разные годы работала в Доме пионеров, детском саду, районном архиве и на железнодорожном узле – в молодости секретарём комсомольской организации, а перед пенсией – диспетчером. Но как бы ни менялась работа, одно оставалось неизменным – любовь к песне. Она выступала в хоре ветеранов железнодорожного транспорта, пела в ансамбле многофункционального центра «Рекуноштинце», участвовала в концертах и праздниках, исполняла песни на встречах с друзьями и родными.

«Даже если у человека нет особого таланта, песня, которая у него на душе, помогает ему и выразить свою радость, и пережить горе. Не всегда поешь тогда, когда тебе хорошо – иногда плакать хочется, и тогда ты выбираешь песню, которая передаёт твоё настроение. Я всегда так делаю», – признается женщина.

Мария Петровна бережно хранит толстую тетрадь – свой песенник, куда на протяжении многих лет – на слух – записывала слова любимых болгарских песен, услышанных по телевидению. В этом песеннике – десятки народных песен и современные композиции известных болгарских исполнителей. Она с удовольствием поёт и протяжные лирические песни, и весёлые шуточные – в зависимости от настроения.

О языке, культуре и ответственности

Сын Марии Петровны, Сергей, живёт за границей. Но, как отмечает она с гордостью, говорит по-болгарски, потому что мама с детства учила его родному языку.

«Я считаю, что каждый родитель, независимо от национальности, должен воспитывать в детях любовь к своей культуре, языку и традициям. Это не просто память – это часть нас», — подчёркивает Мария Петровна.

Она уверена: сохранение культурного многообразия — дело не только семьи, но и государства. Особенно, по её мнению, городской Дом культуры и отдел культуры района должны уделять больше внимания этническим традициям, праздникам, ярмаркам, песням, ремёслам.

Несмотря на то, что прожила всю жизнь в русскоговорящей среде, Мария Петровна при первой же возможности начала учить государственный язык: в детском саду, где она тогда работала, были организованы курсы румынского.

«Я думаю, каждый гражданин Молдовы должен знать язык своей страны. Это уважение, это возможность говорить с людьми без барьеров. Просто без практики я сейчас подзабыла язык, но при необходимости смогу поговорить и с молдаванином», – говорит она с уверенностью.

Для Марии Петровны музыка, язык и традиции — не просто воспоминание, а живое дыхание её жизни. Она поёт болгарские песни и верит, что пока звучит родная мелодия, живёт и народ.

«Этно-Молдова»: когда традиции объединяют

Людмила Топал, модератор встречи и директор BAStv, поделилась опытом реализации телепроекта «Этно-Молдова», который на протяжении двух сезонов рассказывал о культуре, традициях и важности интеграции этнических сообществ в жизнь страны.

«Каждый выпуск этого цикла показывал, что Молдова – страна с множеством голосов, и каждый из них важен. В Басарабяске это особенно чувствуется», – отметила Людмила Топал.

Участницам встречи был показан видеорепортаж, включенный в один из выпусков «Этно-Молдова». Он был снят в коммуне Исерлия, где, как и в Басарабяске, живут представители разных этносов. История о праздновании Храма села стала символом согласия и взаимопомощи.

Интеграция через язык: когда слова объединяют людей

Одной из главных тем встречи стала интеграция этнических меньшинств и значение изучения государственного языка в этом процессе. Участницы говорили о том, что знание румынского открывает перед молодыми людьми новые перспективы – в учёбе, профессиональной деятельности и общественной жизни.

Но что значит – жить вместе в многоязычном обществе? Как язык влияет на чувство принадлежности и возможность быть услышанным? Эти вопросы звучали особенно актуально для Басарабяски – города, где русская и румынская речь нередко звучат рядом, а многие жители свободно переходят с одного языка на другой.

Лицей «Матей Басараб» – единственная школа в городе, где обучение ведётся на румынском языке. Примечательно, что примерно треть её учеников – из русскоязычных семей.

«Около 30% наших учащихся – русскоязычные. При поддержке семьи они успешно осваивают язык и затем поступают в университеты Молдовы и Румынии. Когда есть мотивация и поддержка, дети справляются. Главное – не бояться языка, а использовать его в жизни», – отметила педагог лицея Светлана Секриер.

Примеров успешной адаптации в лицее «Матей Басараб» немало.

Так, Мария Леорда пришла в первый класс этой школы после русского детского сада и поначалу совсем не знала румынского. Однако, окончив лицей в прошлом учебном году, девушка уже свободно владела государственным языком.

Её однокласснице Анне Козловой, которая перешла в лицей из русской школы в седьмом классе, было ещё труднее. Но за шесть лет она также уверенно овладела румынским и теперь убеждена, что знание языка откроет ей больше возможностей в будущем.

На встрече с представительницами разных этносов присутствовали и нынешние ученицы лицея «Матей Басараб».

Одна из них, Анна Кендигилян, поделилась своим опытом:

«Я очень благодарна родителям за то, что они выбрали для меня детский сад и школу с обучением на румынском языке. Дома мы говорим по-русски и по-болгарски, ведь мы болгары по национальности. Но теперь я отлично владею и румынским – это помогает мне свободно общаться с людьми разных национальностей и чувствовать себя уверенно в любом обществе. Конечно, я благодарна и нашим педагогам, которые с терпением обучают детей из русскоязычных семей и, самое главное, прививают любовь к этому красивому языку».

Румынский язык как путь к интеграции и взаимопониманию

Участницы встречи говорили, что программа изучения румынского языка в русских школах нуждается в доработке –  необходимо больше разговорной практики и взаимодействия с носителями. Ощущается и проблема нехватки квалифицированных педагогов, особенно, в регионах.

Своим опытом поделилась Эмма Кузьминская, беженка из Украины, чьи дети учатся в русской школе:

«Сначала было очень сложно, особенно с румынским. Но сейчас уже легче, мои сыновья читают по-румынски, отвечают на вопросы и пробуют говорить – главное, не останавливаться на достигнутом».

Эмма рассказала, что сама окончила бесплатные курсы румынского языка уровня А1, организованные Правительством Молдовы. По её словам, главным стимулом было желание успешно интегрироваться в молдавское общество и поддержать своих детей в изучении государственного языка.

Раиса Воронюк: «Нельзя не знать язык земли, которая тебя кормит»

Раиса Воронюк тоже переехала в Бессарабку из Украины, но гораздо раньше – около 40 лет назад. Она – одна из тех женщин, кто своим примером показывает: возраст, занятость и привычка к родной речи не преграда, если есть желание развиваться и быть частью общества. Председатель общественной организации «Женский клуб “Голубка”», активная жительница Басарабяски, она прошла три уровня курсов румынского языка – А1, А2 и В1 – и продолжает совершенствовать свои знания.

«Собираясь переезжать из Украины в Молдову много лет назад, я немного владела разговорным молдавским. Но мне всегда хотелось изучить язык этой страны полноценно», – вспоминает Раиса Сергеевна.

Сначала она посещала курсы при примэрии, предназначенные для государственных служащих. Три года назад, когда правительство Молдовы запустило бесплатные онлайн-программы для всех желающих, Раиса Воронюк в числе первых воспользовалась этой возможностью:

«Это очень удобно – можно учиться, не выходя из дома. Моё искреннее убеждение: нельзя не знать язык земли, которая тебя кормит».

Раиса Сергеевна свободно владеет и родным украинским, и русским языками, чувствует их мелодику и красоту. Но, по её словам, румынский язык открыл для неё ещё одно измерение – чувство сопричастности к стране, в которой она живёт.

«Я использую любую возможность поговорить по-румынски. И каждый раз, когда это удаётся, я чувствую уважение к себе. Ведь это не просто слова – это способ быть частью общества», – отмечает она.

Главным препятствием для лучшего владения языком женщина считает отсутствие разговорной практики в русскоговорящих городах:

«Можно выучить грамматику и лексику, но без общения знания теряются. У нас в Басарабяске просто нет языковой среды – редко с кем можно поговорить по-румынски в быту».

Несмотря на сложности в овладении языком, Раиса Сергеевна не позволила себе сдаться.

«Мне было интересно на всех уровнях! Я обожаю сам процесс постижения нового. Учёба – это для меня не обязанность, а удовольствие», – говорит она с улыбкой.

Раиса Воронюк замечает, как меняется отношение к языку у молодого поколения:

«Мы своих детей когда-то отправляли в русские школы – так было проще и привычнее. А сейчас родители хотят, чтобы ребёнок с детского сада слышал язык и говорил по-румынски. И это правильно. Житель Молдовы должен знать в первую очередь государственный язык. А потом – хоть десять, хоть тридцать других. Это и есть уважение к своей стране».

Для Раисы Воронюк знание государственного языка стало не просто личным достижением, а важным инструментом в её общественной деятельности. Сегодня она уверенно подаёт заявки на новые проекты, ведёт документацию и отчётность, свободно общается с донорами и бенефициарами. Её пример показывает, что желание развиваться и быть активным в обществе не зависит от возраста – главное, чтобы было стремление и вера в собственные силы.

Площадка для открытого разговора

Встреча стала площадкой для открытого диалога между женщинами разных культур. Представительницы ромского сообщества говорили о гордости за свою национальность и о том, что не чувствуют дискриминации в Басарабяске. Многие отметили, что в городе царит атмосфера толерантности, но при этом необходимо больше культурных мероприятий, где могли бы звучать языки, песни и традиции всех народов, живущих здесь.

Хотя представители сферы культуры не смогли присутствовать на встрече, им было адресовано немало идей и предложений. Участницы говорили о важности:

• проведения фестивалей национальных культур;
• возрождения фольклорных кружков и мастер-классов по народным ремёслам;
• организации встреч и обменов между школами с разными языками обучения.

Все предложения будут включены в ходатайство, которое редакция BAStv направит в городской совет и примэрию Басарабяски с просьбой предусмотреть в плане мероприятий и бюджете на 2026 год поддержку культурных инициатив этнических сообществ.

Роль женщин в жизни общества

По результатам онлайн-опроса, проведённого редакцией BAStv, большинство респондентов высоко оценивают вклад женщин в развитие местного сообщества. Так, почти 63% его участников считают роль женщин в сфере образования, культуры, экономики и общественной активности очень значительной, ещё около 10% оценивают её как скорее значительную. Порядка 18% опрошенных назвали этот вклад скорее незначительным. 6% затруднились ответить, а 4% респондентов сочли роль женщин незначительной.

То, что женщины в Басарабяске в полной мере имеют равные с мужчинами возможности для самореализации и участия в жизни сообщества считает 41% участников опроса. Чуть более 35% ответили, что в этом есть барьеры. Около 18% опрошенных отметили, что женщины сталкиваются с неравенством и стереотипами. А 4% затруднились ответить.

По мнению респондентов, чаще всего реализовать себя женщинам мешают: недостаток поддержки со стороны семьи и общества (39%), недостаток цифровых и медиа-навыков (29%), финансовые трудности (28%), ограниченные возможности трудоустройства (22%), отсутствие доступных социальных услуг (детсад, транспорт и т.д.) (22%), гендерные стереотипы и дискриминация (20%).

Согласно результатам опроса, респонденты чаще всего называли среди наиболее уязвимых категорий женщин тех, кто живёт за чертой бедности (45%), а также пожилых одиноких женщин (45%). Эти две группы, по мнению участников, сталкиваются с наибольшими трудностями и нуждаются в особом внимании со стороны общества и государства. На следующем месте – женщины с инвалидностью (37%) и матери-одиночки (27,5%), для которых финансовая нестабильность и отсутствие поддержки становятся серьёзным испытанием. Реже участники опроса упоминали молодых женщин, начинающих карьеру (18%), мам в декрете (16%), женщин из этнических меньшинств (10%) и беженок из Украины (2%).

Также чуть более 37% участников считают, что повышение видимости и признания вклада женщин, особенно из уязвимых групп, имеет большое значение, поскольку это способствует укреплению всего сообщества. Ещё 27,5% респондентов согласны, что этот вопрос важен, но не является приоритетным. Почти 18% опрошенных считают, что повышение видимости женщин из уязвимых групп скорее не имеет значения, а 10% затруднились с ответом. Лишь 8% участников полагают, что этот аспект вовсе не важен.

На вопрос, какие действия наиболее эффективно способствуют укреплению роли женщин и снижению стереотипов в нашем регионе 49% респондентов ответили: поддержка женских инициатив и стартапов. По 39% отметили, что это обучение и тренинги для женщин, а также истории и материалы о женщинах из Басарабяски в СМИ. 33% опрошенных считают, что наиболее эффективно способствуют укреплению роли женщин диалог между женщинами, неправительственными организациями и местными властями. Почти 6% назвали школьные и молодежные программы по гендерному равенству.

В онлайн-опросе редакции BAStv тему «Голоса женщин Басарабяски: как вы видите роль женщин в жизни сообщества?» приняло участие более 50 человек.

Совет по равенству Молдовы: число жалоб на дискриминацию растёт

Согласно ежегодному отчёту Совета по равенству, в 2024 году в Молдове зафиксирован рост обращений, связанных с дискриминацией – 279 случаев против 261 годом ранее. Наиболее часто граждане сообщали о неравенстве в трудовой сфере, ограниченном доступе к медицинским и социальным услугам, а также о дискриминации женщин, лиц с инвалидностью, беженцев и представителей этнических меньшинств.

Отдельное внимание в отчёте уделено гендерной дискриминации: случаи неравной оплаты за одинаковый труд, отказ в трудоустройстве, сексистские проявления и психологическое давление по месту работы по-прежнему остаются актуальными проблемами. В сфере образования фиксировались ситуации, когда женщины и девушки сталкивались с барьерами при продолжении учёбы или воспитании детей, а также с предвзятым отношением из-за языка обучения или семейного положения.

Совет по равенству подчёркивает, что экономическое и социальное неравенство напрямую влияет на доступ женщин к возможностям и требует системных решений. Среди рекомендаций – внедрение более эффективных механизмов защиты от дискриминации, повышение ответственности работодателей и госструктур, а также расширение программ поддержки для женщин из уязвимых групп.

Проект «Голоса женщин Басарабяски: преодоление стереотипов и укрепление сообщества» реализуется BAStv при финансовой поддержке Министерства культуры Республики Молдова через Государственный фонд финансирования независимых СМИ. Его цель — повышение видимости и признания вклада женщин из уязвимых групп, укрепление межкультурного диалога и создание устойчивого сообщества поддержки.

Articolul Голоса женщин разных культур: путь к единству и поддержке в Басарабяске. apare prima dată în Vocea Ta.

”Sperăm, în Europa…dacă nu ne vom dezamăgi în următorii 4 ani”…spun rezinenii. Cum a votat raionul Rezina? Ce așteaptă cetățenii din raion de la alegerile parlamentare?

În raionul Rezina au votat 17 119 de persoane sau 46.60 la sută din alegători.

”…O școală perfectă, o societate mai bună, medicină mai bună și spre o viață mai frumoasă în Europa.”, ne spune Anastasia, locuitoare a orașului Rezina, întrebată despre așteptările ei după scrutin.

Oamenii pe care i-am întrebat despre miza parlamentarelor pentru ei, ne-au spus că cred într-un viitor în Europa, că speră să nu se dezamăgească în următorii patru ani.

Detalii, în reportajul video ELITA TV. 
În raionul Rezina, Partidul Acțiune și Solidaritate a acumulat cele mai multe voturi la scrutinul de duminică.

Astfel 47 la sută dintre alegătorii raionului Rezina au votat pentru PAS – este vorba de 7842 de voturi dintre alegători.

„Blocul Patriotic” a acumulat 23.10% (3854);

Partidul Democrația Acasă – 9.79% (1634);

BE „ALTERNATIVA” – 6.19% (1033);

PARTIDUL NOSTRU – 5.45% (910);

BE „ÎMPREUNĂ” -1.40% (233);

Coaliția pentru Unitate şi Bunăstare – 1.24% (207);

ANDREI NĂSTASE – 1.21% (202); MRM -0.92% (153);

Liga Orașelor și Comunelor – 0.74% (124); PSDE – 0.71% (118);

OLESEA STAMATE – 0.52% (86);

PNM – 0.32% (54);

Partidul ALDE – 0.29% (49);

Alianța „MOLDOVENII” – 0.23% (39);

VICTORIA SANDUŢA – 0.20% (33);

”Uniunea Creștin-Socială din Moldova” – 0.19% (31);

AUR – 0.12% (20);

Partidul NOI și Partidul Liberal – a câte 0,11% (18/19);

TATIANA CREŢU – 0,10% (16);

BE „BUN” -0, 06% (10).

***Rectificare: 17 119 alegători prezenți la vot în raionul Rezina și 16 685 de voturi valabil exprimate.

Articolul ”Sperăm, în Europa…dacă nu ne vom dezamăgi în următorii 4 ani”…spun rezinenii. Cum a votat raionul Rezina? Ce așteaptă cetățenii din raion de la alegerile parlamentare? apare prima dată în Vocea Ta.

Textul integral al deciziei poate fi accesat aici.

Articolul Consiliul Audiovizualului a avertizat public serviciul media audiovizual TV Elita, după ce SMA a aplicat genericului ”Electorala” în locul genericului ”Emisiune de informare electorală” apare prima dată în Vocea Ta.

Textul integral al deciziei poate fi accesat aici: 

Articolul Consiliul Audiovizualului a avertizat public serviciul media audiovizual TV Elita, după ce SMA a aplicat genericului ”Electorala” în locul genericului ”Emisiune de informare electorală” apare prima dată în Vocea Ta.

Фотографии, опубликованные телеканалом Elita TV в рубрике „Rezina peste ani”, сделанные в городе с разницей в десятилетия, вызвали интерес у жителей Резины: одна из фотографий вызвала множество комментариев, а дочь главной героини снимка снятого в бывшем ресторана „Маяк” написала нам из Украины, что узнаёт свою мать на одном из изображений. Фотография запечатлела женщину с мягкой улыбкой, в форме официантки, в зале ресторана „Маяк” в Резине. Её имя — Ольга Ивановна Георгица, а её история — это больше, чем семейная память: это события, которые возвращают нас во времена, когда „Маяк” был местом, где писались страницы из жизни города Резина.

Что мы узнали об Ольге Георгица?

”На фото моя мама Георгица Ольга Ивановна, официантка ресторана ”Маяк”, города Резина”- написала нам дочь женщины на фотографии, Светлана Лысокобылка – Георгица, дочь Ольги, что на фото, опубликованном ELITA TV в рубрике „Rezina peste ani” – где наш телеканал разместил изображения города Резина, сделанные в разные годы, о женщине, которая оставила свой след в одном из самых известных ресторанов города.

Ольга родилась 10 января 1944 года в селе Коровай, Полтавская область, Украина. После школы она отправилась к брату в Азербайджан, в город Кюрдамир, где встретила своего будущего мужа — Титу Прокоповича Георгицу, авиационного механика в армии. Их совместный путь прошёл через Украину, а примерно в 1966–1967 годах семья переехала в село Чёрна, Район Резина, на родину мужа.

    Женщина прошла курсы в Рыбнице, после чего, примерно в 1968–1970 годах, Ольга начала работать в ресторане ”Маяк”. Это было время, когда официанты были не просто персоналом, приносящим еду, а хозяевами, встречающими каждого клиента с улыбкой и заботой.

   ”…помню своё детство проводила у мамы на работе, как же я обожала ресторан, знала каждый закоулочек и каждый зал. Очень любила помогать всей смене накрывать столы в зале Каса Маре и в малом зале. Как же там любили принимать гостей нашего города, накрахмаленные белоснежные скатерти, посуда, приборы, я с детства знала как правильно сервировать столы, как подавать еду. А живая музыка….”, вспоминает Светлана.

Ольгу всегда приглашали обслуживать, когда в то время приезжали важные гости, говорит Светлана, вспоминая моменты, когда её мама обслуживала любимых артистов: актёра Михаила Боярского или певицу Надежду Чепрагу, которая пришла после концерта в ресторан: ”Мама была уважаемым человеком на работе, если кто то должен был приехать вызывали её. Помню когда к нам в город приехал Михаил Боярский перед концертом обедал в „Маяке”, так он пригласил меня, ребенка посидеть за его столом. На тот момент эта история мне показалась волшебной. Ещё я разговаривала с Надеждой Чепрагой, она тоже приехала после концерта с цветами и в национальном костюме. Мне было лет 6-8.”

График Ольги был напряженным: пять дней в неделю, с 11:00 до 23:00, за исключением суббот, когда проводились свадьбы. Подготовка к таким событиям была настоящим кулинарным спектаклем. 

Светлана вспоминает также швейцара у входа, дядю Витю, и гардероб на первом этаже с номерами, висящими на вешалках: ”Мне еще запомнились выездные кухни от ресторана, на наш стадион возле Днестра и в лес в Цахнауцах когда делали стены и крыши из камышей, на улице готовили шашлык, мититеи,…”, рассказывает дочь Ольги.

Ольга работала в «Маяке» до 1995 года, затем устроилась в заведение рядом с лесом. Около 2000 года она переехала в Каховку, Украина, где жила старшая дочь.

После вторжения России в Украину, в разгар войны, в декабре 2022 года Ольга скончалась, оставив после себя двух дочерей, четырех внуков и двух правнуков, а также память о женщине, которая посвятила свою жизнь труду и людям.

” Во время войны к сожалению мамы не стало в декабре 2022 года. У мамы две дочки, я и моя сестра, внучка Альбина и правнук Дениэл, живут в Чикаго, внук Виталий и правнук Максим, живут в Харькове как и я.”, поведала гам Светлана.

Сегодня её изображение из «Маяка» — это не просто старая фотография. Это свидетельство времени, когда ресторан был сердцем города Резина, а люди, работавшие там, как Ольга Георгица, оживляли его.

З.Р.: Редакция ELITA TV благодарит Светлану за отклик и за то, что доверила нашей аудитории память о своей матери, Ольги. Выражаем благодарность резинчанину Вячеславу Мезу за опубликованные ранее фотографии.  Также просим читателей написать нам, если они узнают фотографии, предоставленные семьей Георгица, и если знают, кто их авторы, чтобы мы могли указать их имена в стать.

Источник фотографий: архив семьи Георгица  /// Летисия ДАСКАЛ, телеканал ELITA TV

Articolul Резина через годы: Человек одного снимка. Что мы знаем о женщине на фотографии в ресторане ”Маяк”? apare prima dată în Vocea Ta.