Procurorul din Rezina, Anatolie Maliuta, în raportul privind integritatea financiară și etică a judecătorilor și procurorilor, care aspiră la funcții în justiție. Ce spune investigația IPRE?

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), publică 30 de investigații jurnalistice privind integritatea financiară și etică a judecătorilor și procurorilor, care aspiră la diverse funcții în cadrul sistemului judiciar și al procuraturii din Republica Moldova.

Rapoartele oferă investigație jurnalistică independentă, menită să ofere o imagine clară și transparentă asupra actorilor din sistem, în contextul reformelor continue în sectorul justiției.

Astfel, sursa citată a publicat rezultatele investigației independente a procurorului din Rezina, Anatolie Maliuta: dânsul a candidat pentru funcția de judecător, însă Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii i-a acordat 59 de puncte din cele 70 necesare, astfel că nu a obținut funcția. Fostul procuror adjunct în raionul Rezina, Maliuta activează în prezent numit în funcția de adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Strășeni, șef al Oficiului Călărași, – la desemnarea lui în funcția dată a scris și  ELITA TV a scris în 2025, cu o analiză a declarațiilor privind veniturile și bunurile deținute, depuse la ANI.

Ce raportează experții media și juriști în investigația IPRE, privind procurorul rezinean, aflați în continuare: 

CONSTATĂRI: În urma analizei datelor disponibile public și declarațiilor de avere pentru anii 2016-2024, se constată:

• În anul 2012 Anatolie Maliuta a fost sancționat disciplinar cu mustrare, însă sancțiunea i-a fost stinsă înainte de termen;

• Există suspiciuni că Anatolie Maliuta a tolerat, ca adjunct al procurorului șef al Raionului Rezina, pornirea neîntemeiată a unor cauze penale și contravenționale pe numele unor persoane, în perioada statului capturat (2018-2019);

• Au apărut dubii privind prețul de achiziție, în 2020, a unui autoturism BMW X3. Deși a indicat în declarația de avere faptul că a cumpărat autoturismulcu suma de 170 000 de lei (apr. 8 000 USD), trei ani mai târziu, în 2023, l-a vândut cu o sumă mai mare – 260 000 de lei. Procurorul a explicat că autoturismul a fost accidentat la momentul cumpărării, iar ulterior ar fi făcut investiții în el;

• În anul 2023 Anatoilie Maliuta a primit de la tatăl său o donație de 200 000 de lei, iar de la soacra sa a luat un împrumut de 400 000 de lei, ambii cu venituri modeste spre medii. Procurorul a explicat că banii au fost acumulați de tatăl său și de soacra sa în anii anteriori, fapt pe care îl poate confirma prin intermediul băncilor.

DATE GENERALE:  Anatolie Maliuta (procuror)
2002-2007 – Academia de Studii Economice din Moldova, specialitatea Drept Economic;
Activităţi profesionale pertinente, Activitatea juridică:
2007-2008 – specialist la Procuratura Rezina;
2008-2009 – procuror la Procuratura Telenești;
2009-2016 – procuror la Procuratura Rezina; ///martie-august 2016 – procuror, adjunct al procurorului șef, Procuratura Rezina;
2016 – 2021 adjunct al procurorului-șef, Procuratura Rezina;
2021 – procuror, adjunct-interimar al procurorului, Procuratura Rezina;
2022 – procuror în Procuratura municipiului Chișinău; ///septembrie 2025 – adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Strășeni, șef al Oficiului Călărași.

În anul 2025 Anatolie Maliuta a candidat pentru funcția de judecător, însă Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii i-a acordat 59 de puncte din cele 70 necesare, astfel că nu a obținut funcția.

INTEGRITATEA ETICĂ
Implicarea în examinarea cauzelor în care CtEDO a pronunțat decizii nefavorabile împotriva Republicii Moldova Potrivit informațiilor puse la dispoziție de Agentul Guvernamental, instituția nu dispune de informații precum că eventualele hotărâri, decizii și încheieri ale procurorului Anatolie Maliuta ar fi stat la baza constatării de către Curte a unor încălcări ale Convenției de către Republica Moldova în perioada 2016 – 2025.

Proceduri disciplinare care îl vizează pe procurorul Anatolie Maliuta:
La 29 august 2012 Consiliul Superior al Procurorilor i-a aplicat sancțiunea disciplinară „mustrare”. Descrierea cazului: la 05.09.2011 Procuratura Raionului Rezina a pornit cauza penală în baza art.287 alin.(2) lit.b) Codul penal, în temeiul unei bănuieli rezonabile privind
comiterea acţiunilor de huliganism de către cet. G.Ş. Trei luni mai târziu procurorul A. Maliuta a dispus încetarea urmăririi penale, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, fiind pornită o procedură contravenţională în privinţa cet. G.Ş., soldată cu recunoașterea vinovăției acestuia în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 78 alin.(1) din Codul contravenţional, însă fără aplicarea sancţiunii contravenţionale, pentru că expirase termenul de prescripţie.

Partea vătămată s-a plâns însă la Procuratura Generală, care a constatat că hotărârea privind încetarea urmăririi penale a fost emisă neîntemeiat, fără o cercetare completă şi multilaterală a cazului. Prim-adjunctul Procurorului General a anulat, la 26.03.2012 ordonanţa de încetare a urmăririi penale, emisă de procurorul Anatolie Maliuta, iar urmărirea penală a fost reluată de către Comisariatul de Poliție al raionului Orhei. La 11.05.2012 Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor a stabilit că procurorul A. Maliuta a încălcat mai multe prevederi ale Codului de Procedură Penală, ale Legii cu privire la Procuratură și ale Codului de etică al procurorilor – nu a întreprins toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă a circumstanţelor cazului, nu a verificat calitatea probelor administrate, nu a asigurat stabilirea tuturor circumstanţelor cauzei şi a persoanelor care au săvârşit infracţiunea -, însă nu i-a aplicat nici o sancțiune, argumentând că pe cauza penală vizată încă nu este o decizie definitivă şi este „prematur” să se aprecieze dacă decizia de încetare a urmăririi penale este ilegală sau nu.

Decizia Colegiului Disciplinar a fost contestată la CSP de șeful secției securitate internă. El a argumentat că cet. G. Ș., după ce s-a reluat urmărirea penală, a fost pus sub învinuire şi a fost emisă ordonanţa de iniţiere a investigaţiilor de căutare. De asemenea, autorul contestației a menționat, citând informația primită de la procurorul de caz, că A. Maliuta nu efectuase nici o acţiune procesuală cu participanţii la proces la etapa iniţială a urmăririi penale, iar ulterior „suspecţii în cauza penală, partea vătămată şi unii martori au plecat din ţară, fapt care
împiedică efectuarea în continuare a urmăririi penale”.

A. Maliuta a argumentat în ședința CSP că a procedat conform legii și în strictă coordonare cu procurorul raionului. În consecință, Consiliul Superior al Procurorilor a modificat decizia Colegiului Disciplinar, aplicându-i lui Anatolie Maliuta mustrare. Peste mai puțin de un an sancțiunea i-a fost stinsă înainte de termen, de către Colegiul Disciplinar și apoi CSP, la solicitarea șefului său, procurorul raionului Rezina.

Numele lui Anatolie Maliuta a apărut în câteva relatări de presă referitoare la pretinse abuzuri.

În perioada 2011-2019, când raionul Rezina era condus de Eleonora Graur, reprezentantă a Partidului Democrat din Moldova, partid acuzat de capturare a statului prin Hotărârea Parlamentului nr. 39 din 08.06.2019 (a se vedea în special pct. a), media regională și națională
a scris de mai multe ori despre suspiciuni de intentare neîntemeiată a unor cauze penale sau contravenționale în privința unor persoane de către Poliția și Procuratura din Rezina.

Cazul Alexandru Răileanu. Portalul Anticoruptie.md a investigat cazul lui Alexandru Răileanu, registrator în cadrul Biroului teritorial cadastral Rezina, care a fost reţinut și plasat în arest în august 2017, fiind învinuit de abuz de putere și fals în acte. Anatolie Maliuta a fost cel care a conexat cauza penală pe numele lui Alexandru Răileanu cu o altă cauză, în care erau învinuite de fals în declarații alte trei persoane. Învinuitul și jurnaliștii susțin că timp de trei ani parctic nu s-au făcut acțiuni procesuale, că dosarul a fost mutat în 2018 la CNA, apoi întors la Procuratura Rezina.

În anul 2020, după o încheiere emisă de judecătoria Orhei în care se constata că „nu s-a probat înscrierea de către Alexandru Răileanu, în documente oficiale, a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor documente, acţiuni săvârşite din interes material sau din alte interese personale”, un alt procuror din Procuratura Rezina, Ion Bernaz, a emis ordonanță de scoatere integrală de sub urmărire penală. „Organul de urmărire penală nu a stabilit că prin acțiunile sale cetățeanul Raileanu Alexandru a cauzat un prejudiciu material, efectiv, reflectat în echivalent bănesc Primăriei Rezina, fiindcă bunul imobil indicat ca subiect de litigiu nu a fost înstrăinat, dreptul de proprietate fiind în continuare înregistrat după Primăria Rezina. Suma de 89.688 de lei imputată lui Alexandru Răileanu reprezintă un eventual prejudiciu, legat de relațiile de arendă între Primăria Rezina şi SRL Bagser-Service şi nu are nimic în comun cu Alexandru Răileanu.

Înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcţiei 6701209.196.01 în Registrul bunurilor imobile efectuată de către registratorul Alexandru Răileanu s-a efectuat în temeiul procesului-verbal de recepție finală a construcției, de a cărui întocmire nu a fost competent dumnealui. La fel, el nu a făcut careva înscrieri în cadrul acestui proces-verbal de recepție finală”, este citată ordonanța de Anticoruptie.md.
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta: „Aș vrea să pornesc de la faptul că în perioada respectivă, confirmarea și repartizarea cauzelor penale în conducere, era efectuată de către procurorul șef al procuraturii (eu deținând funcția de adjunct). În caz de lipsă eu îl înlocuiam. Cauza penală în care a fost vizat Răileanu
Alexandru și alte persoane nu a fost coordonată cu mine, mai mult ca atât, toate acțiunile de urmărire penală care au fost efectuate pe acestă cauză penală erau efectuate la propunerea ofițerului de urmărire penală, acceptate de procuror de caz și coordonate cu procurorul-șef. Personal am dispus conexarea a două cauze penale în una fiind vizat Răileanu Alexandru, la propunerea organului de urmărire penală, reieșind din dispozițiile art.2791alin.(1) CPP care prevede că: „Constituie conexitate a cauzelor penale cazurile specificate la art.42 alin.(3) CPP”. Respectiv art.42 alin.(3) pct.2) CPP, prevede că constituie conexare a cauzelor penale: „când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite de aceeaşi persoană în timp diferit ori în loc diferit”. În situația cauzei penale sus menționate, din câte îmi amintesc, figurau mai multe persoane una figurând în ambele, fapt ce a determinat conexarea acestora. Mai mult ca atât, din câte îmi amintesc, urmărirea penală era în derulare, iar majoritatea acțiunilor fiind efectuate ulterior. Plus la toate, eu dispunând conexarea am verificat doar temeiurile de jure privind conexarea cauzei, nu și vinovăția persoanelor sau aprecierea probatoriului acumulat, fapt ce nici nu este imperativ la aplicarea conexării, deoarece nu este o hotărâre definitivă pe dosar. Aici vreau să mai punctez că alte acțiuni, indicații, decizii sau examinări ale plângerilor (care au fost) pe prezenta cauză penală eu nu am efectuat. Procurorii care au condus cu urmărirea penală, cu mine nu au coordonat careva acțiuni, din care considerent consider că aceste informații nu vizează persoana mea”.

Cazul Victor Sofroni. Jurnalistul ziarului regional Cuvântul din Rezina și director al postului TV din Șoldănești „Impuls TV” Victor Sofroni a fost, în 2018, subiectul unei cauze penale pentru huliganism, apoi al unei cauze contravenționale pentru „chemarea falsă a poliției” după ce a încercat să verifice o informație apelând la surse din poliție. Cazul, produs în perioada „statului capturat”, a fost calificat de organizațiile de media drept o intimidare a jurnalistului și a fost menționat în Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA: „Sofroni a susținut că a fost intimidat și vizat după ce a publicat în luna mai un articol de investigație despre utilizarea abuzivă a fondurilor publice și corupția de către oficialii locali”, se spune în Raport.

În fapt, după cum a menționat în cererile sale către Poliție și Procuratură și după cum a mărturisit în instanță, la 1 decembrie 2017, Victor Sofroni a primit pe Viber două imagini care reprezentau un cadavru mutilat, apoi a fost sunat imediat de un bărbat necunoscut, care i-a
spus că el a făcut fotografiile două zile în urmă și că acel cadavru se afla într-o fâșie forestieră de la frontiera dintre raioanele Rezina și Orhei. Sofroni l-a sunat pe șeful poliției din Șoldănești pentru a vedea dacă cunoaște despre un asemenea caz și i s-a răspuns că nu, dar că
informația va fi verificată la colegii de la Rezina. Poliția din Rezina a mers la fața locului și nu a găsit nimic, ulterior constatându-se că imaginile fuseseră făcute doi ani mai devreme în Rusia. În baza acestor fapte, pe numele lui Victor Sofroni un ofițer al organului de urmărire
penală al Inspectoratului de Poliție Rezina a pornit, la 4 ianuarie 2018, o cauză penală pentru huliganism. La 26 iunie 2018 un alt ofițer al organului de urmărire penală al IP Rezina a întocmit un raport pe marginea cauzei prin care propunea Procuraturii Rezina încetarea urmăririi penale și clasarea cauzei în legătură cu „lipsa componenței de infracțiune prevăzute la art. 287 al. 1 Cod Penal”. Procurorul Ludmila Devderea a acceptat raportul și a emis o ordonanță, la 29 iunie 2018, prin care a dispus 1) clasarea cauzei; 2) „pornirea procedurii contravenționale” în privința lui Victor Sofroni conform art. 342 Cod Contravențional – chemarea intenţionat falsă a serviciilor specializate, deși jurnalistul a mărturisit explicit că el nu a chemat poliția, ci doar la sunat pe șeful poliției din Șoldănești să-l întrebe dacă cunoaște despre un asemenea caz; și 3) încasarea de la Victor Sofroni a cheltuielilor de judecată în sumă de 408, 49 lei suportate în
cadrul urmăririi penale.
Victor Sofroni a depus o plângere la Procuratura Rezina, solicitând anularea ordonanței Ludmilei Devderea în punctele 2 și 3, adică privind pornirea unui proces contravențional și încasarea cheltuielilor de judecată. Procurorul ierarhic superior, Anatolie Maliuta, atunci
adjunct al procurorului raionului Rezina, a emis la 24 octombrie 2018 o ordonanță prin care a lăsat totul în vigoare, respingând plângerea.

Cele două ordonanțe – a Ludmilei Devderea și a lui Anatolie Maliuta, au fost anulate ulterior de instanța de judecată. La 26 februarie 2019 judecătorul de instrucție din Judecătoria Orhei a anulat ordonanțele și a trimis cauza penală înapoi la Procuratura Rezina „pentru expunerea repetată asupra temeiului clasării cauzei penale”.

La 20 martie 2019 instanța din Orhei a examinat pe fond cauza contravențională împotriva lui Victor Sofroni și a dispus încetarea procedurii contravenționale „din lipsa faptului contravenției”, iar la 9 aprilie 2019, bazându-se pe hotărârile instanței, Anatolie Maliuta a emis
o ordonanță prin care a reexaminat plângerea lui Victor Sofroni privind achitarea cheltuielilor de judecată, dispunând trecerea lor „în contul statului”.
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta: „Cauza penală în care a fost vizat Victor Sofroni a fost pornită de către ofiţerul de urmărire penală al Secţiei Urmărire Penală a Inspectoratului de Poliţie Rezina. La 26 iunie 2018, de către Ofiţerul Superior de Urmărire penală al SUP a IP Rezina a fost întocmit raport procurorului pe prezenta cauză penală, prin care a propus de a înceta urmărirea penală şi a
clasa cauza penală sus indicată, în legătură cu lipsa elementelor componenţei de infracţiune prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod Penal. Urmare verificării materialelor cauzei penale şi raportului întocmit de OUP al SUP a IP Rezina, procurorul de caz la 29.06.2018 acceptă
raportul şi emite hotărâre pe caz şi anume, în punctul 1) al ordonanţei, dispune clasarea cauzei penale din motivul lipsei faptului infracţionat prevăzut de art.287 alin.(1) CP, prin punctul 2), dispune pornirea procedurii contravenţionale în privinţa lui Sofroni Victor prevăzută de art.342 Cod Contravenţional, prin punctul 3) dispune încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 408,49 lei suportate în cadrul urmăririi penale de la Sofroni Victor şi prin punctul 4) informează despre modul de atac al hotărârii. La 18 iulie 2018, cu plângere în ordinea art.299/1 CPP, directorul „Impuls TV” Victor Sofroni, contestă punctele 2 şi 3 al ordonanţei de clasare a cauzei penale din 29.06.2018 şi anume în partea ce ţine de pornirea procesului contravenţional şi încasare a cheltuielilor de judecată de la Sofroni Victor. Plângerea în cauză a fost expediată în conformitate cu prevederile art.297 alin.(4) CPP la Judecătoria Orhei cu sediul Rezina, pe  motiv că procedura contravenţională a fost expediată spre examinare conform competenţei la  judecătoria Orhei cu sediul Rezina. Prin Încheierea judecătorului cu atribuţiile judecătorului de instrucţie a judecătoriei Orhei, sediul Rezina, Ivan Parii, din 13.09.2018, plângerea depusă de Sofroni Victor împotriva ordonanţei procurorului de caz a fost expediată procurorului ierarhic superior din cadrul procuraturii r-lui Rezina, pentru a fi examinată în ordinea prevăzută la art. 2991, 2992 CPP. La 24.09.2018, urmare a examinării în ordinea art. 2991 CPP, de către mine a fost respinsă plângerea. Decizia de respingere a fost condiționată inclusiv și de faptul că procedura contravențională era deja expediată în adresa instanței de judecată. Alte careva decizii pe caz nu am luat. Respectiv consider că faptul că procurorul de caz a ajuns la concluzia de a expedia instanței cauza contravențională, nu constituie o intimidare ci oferirea unui proces echitabil.  Mai mult ca atât, practica judiciară europeană salută faptul oferirii participanților un drept la proces echitabil nefiind condiționată de hotărârea pronunțată de instanță și neapărat de condamnare. Pot să mai adaug că aprecierea probelor se face nemijlocit de procurorul de caz, care are o viziune independent formată atât în baza probelor acumulate, cât și prin intima convingere care se creează ca rezultat al conducerii urmăririi penale pe caz concret de ofițerul de urmărire penală și procuror de caz”.

Comentariu general a procurorului Anatolie Maliuta: 

„În concluzie, vreau să menționez că asupra circumstanțelor expuse în partea ce ține de etica profesională s-a expus Inspecția Procurorilor, unde au și fost prezentate explicații detaliate cu prezentarea copiilor actelor confirmative, iar pe fapte de integritate financiară aspectele au fost verificate de mai multe ori de ANI, care nu au constatat careva devieri. Publicațiile în care este indicată familia mea în mare parte se referă la alte persoane publice și la deciziile acestora, dar care în mod artificial sunt cumva alienate tangențial față de mine. Personal le consider ca niște nemulțumiri a unor persoane privitor la activitatea organelor de drept per ansamblu în acea perioadă, în fapt acțiunile și hotărârile emise de mine le consider a fi legale și întemeiate”.

INTEGRITATEA FINANCIARĂ
Autoritatea Națională de Integriate a verificat dacă Anatolie Maliuta a depus la timp și complet declarațiile de avere și interese personale în anii 2022, 2023 și 2024 și nu a constatat vreo abatere.

În declarația de avere pentru anul 2019 Anatolie Maliuta a indicat că deține împreună cu soția un teren dobândit în 2016 și un garaj din 2014. Dintre imobile, a indicat un apartament de 35,9 m. p., dobândit prin contract de investiții în 2016. De asemenea, soția sa deținea 1/4 dintr-un apartament de 35,2 m. p., iar el – 1/3 dintr-un alt apartament, de 44,1 m.p.. În ultimele două cazuri procurorul a indicat că el și soția au fost coparticipanți la privatizare. El a mai indicat că în acel an, 2019, a procurat un camion Peugeut Partner produs în 2007 cu 19 720 de lei și se folosea de un autoturism Wolkswagen Tuareg produs în 2004, dar dobândit de tatăl său în 2016.
În declarația sa de avere pentru anul 2019 apar, de asemenea, două împrumuturi: unul de 100 000 de lei și altul de 30 000 de lei, ambele contractate în 2016 și scadente în 2021, cu dobânda zero. Primul împrumut a fost luat de la tatăl său, iar al doilea – de la soacra sa.

Pentru anul 2020 Anatolie Maliuta a declarat aceleași bunuri, la care se adaugă un autoturism BMW cumpărat cu suma de 40 000 de lei. De asemenea, el indică faptul că a contractat un credit de 100 000 de lei, cu dobândă flotantă, scadent în 2025.
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta referitor la valoarea autoturismului BMW: „În declarația de avere pentru anul 2020 (pe atunci formularul declarației era într-un mod mai general, tip vechi), era specificată și indicată doar valoarea bunului conform contractului, adică
conform documentului ce atestă dreptul de proprietate.

După cum am și explicat pe atunci la Autoritatea Națională de Integritate, suma de 40 000 lei în contract a fost indicată la insistența vânzătorului. Totodată, în formularul declarației pentru anul 2021, deja de tip nou, la rubrica respectivă este indicată valoarea bunului de 170 000 lei, suma real achitată, și suma de 190 000 lei valoarea de piață. Respectiv în aceeași declarație este și explicat motivul diferenței (negocierea cu vânzătorul și insistența acestuia de a fi inclusă suma de 40 000 lei)”.
Pentru anul 2021 sunt declarate aceleași bunuri, doar că prețul autoturismului BMW X3 produs în 2013 este altul – 170 000 de lei (apr. 8 000 de euro), iar prețul de piață – 190 000 de lei (apr. 9 700 de euro).
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta referitor la valoarea mică a autoturismuluiBMW X3:  „Menționez că ținând cont de faptul în ce condiții se afla automobilul (a fost adus în țară după accident și reparat parțial de vânzător), prețul de achiziție era la acel moment unul real”.
În anul 2022 nu există schimbări în ce privește bunurile declarate, raportat la declarația precedentă.
În anul 2023 familia procurorului vinde mai multe bunuri și procură altele. Astfel, Anatolie Maliuta indică faptul că a vândut unul dintre cele două terenuri pe care le deținea, aflat la Rezina, apartamentul de 35,9 m. p. din Chișinău și apartamentul din Rezina în care el deținea
o cotă de 1/3. De asemenea, a vândut autoturismul BMW X 3 cu suma de 260 de mii de lei, adică cu o sumă cu 90 000 de lei mai mare decât prețul cu care fusese cumpărat. În schimb, familia cumpără un apartament de 79,2 m. p. la Chișinău cu 92 000 de euro și un autoturism
Toyota CH-R produs în 2018 cu prețul de 328 000 de lei (apr. 16 800 de euro).
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta referitor la prețul de vânzare al autoturismului: „Ulterior, în anul 2023, am vândut automobilul, la pret de 260 000 lei, dat fiind faptul că pe toată perioada cât l-am deținut am făcut diferite investiții în el pentru a-l aduce la condiții bune, defecțini care nici până la final nu au fost excluse în totalitate. Totodată automobilul era în stare destul de bună, crescându-i valoarea atât după investiții, cât și datorită faptului creșterii prețului pe piață și găsirii unui cumpărător convenabil”.
Pentru toate bunurile vândute familia a obținut în total apr. 88 000 de euro. Ea avea însă nevoie de 92 000 de euro pentru a cumpăra apartamentul și alte apr. 16 800 de euro pentru mașină, în total 108 800 de euro. Putem presupune că diferența de 20 8000 de euro a fost acoperită din împrumutul luat de la soacra sa – 400 000 de lei (apr. 20 000 de euro) și din donația făcută de tatăl său – 200 000 de lei (apr. 10 000 de euro), dar și dintr-un credit de 16 000 de mii de lei de la o bancă.
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta: „Cu referire la donația din partea tatălui în sumă de 200 000 lei în anul 2023 și a împrumutului
de la soacră a sumei de 400 000 lei pot să vă comunic că în anul 2023, deși activam în mun. Chișinău și locuiam cu familia (eu, soția și doi copii minori) într-un apartament cu o odaie, a apărut necesitatea urgentă de a mări spațiul locativ. Respectiv, am fost ajutat de tatăl, care
toată viața a activat legal, prin donarea sumei sus menționate, în scopul procurării unui apartament mai mare. Banii în sumă de 200 000 lei (…) au fost acumulați de el pe parcursul vieții și erau deținuți pe cont într-o instituție bancară din țară, care poate confirma faptul în ce
perioadă de timp s-a format la el pe cont această sumă. Același fapt este valabil și la suma de 400 000 lei împrumutată de la soacra pentru același scop de a procura un apartament mai încăpător în care să locuim împreună cu familia. Vreau să punctez că atunci când a fost
procurat apartamentul în care locuiesc în prezent, am prezentat toate extrasele din conturile bancare atât ale tatălui, cât și ale soacrei, întru stabilirea provenienței banilor, acte care ulterior au fost verificate atât de Serviciul Spălarea Banilor, cât și de Autoritatea Națională de
Integritate, care nu au stabilit careva nereguli. Respectiv celelalte întrebări ce țin de banii rămași la tatăl și soacră, precum că ar fi sub minim sau puțin peste minimul de existență, decad urmare a explicării efectuate supra”

Autori/autoare: Viorica Zaharia – jurnalistă de investigație, Mădălin Necșuțu – jurnalist de investigație, Olga Diaconu – juristă, Victor Felișcan – jurist și avocat.

* * *

În cadrul acestui proiect, au fost publicate 30 de rapoarte, toate vizând sprijinirea transparenței și responsabilității în sistemul judiciar al Republicii Moldova.

• procurorul Lucreția Zaharia – disponibil aici;
• procurorul Alexandru Celac – disponibil aici.
• procurorul Anatolie Maliuta – disponibil aici;
• procurorul Oleg Potîngă – disponibil aici;
• procurorul Nicolae Burduja– disponibil aici;
• procurorul Sergiu Mititelu – disponibil aici;
• procurorul Olga Gaugaș – disponibil aici;
• procurorul Ruslan Donia – disponibil aici;
• procurorul Sergiu Crețu – disponibil aici;
• procurorul Ion Popa – disponibil aici.
• procurorul Vitalie Bișleaga– disponibil aici;
• procurorul Ion Roșca– disponibil aici;
• procurorul Aurel Burlacu – disponibil aici;
• procurorul Vasile Cibotaru – disponibil aici;
• judecătorul Corneliu Guzun – disponibil aici;
• judecătorul Radu Țurcanu – disponibil aici;
• judecătoarea Angela Catană – disponibil aici;
• judecătorul Constantin Damaschin – disponibil aici.
• judecătoarea Oxana Mironov – disponibil aici;
• judecătorul Grigori Colev  – disponibil aici;
• judecătorul Vitalie Movilă  – disponibil aici;
• judecătoarea Elena Grumeza – disponibil aici;
• judecătoarea Ala Malîi – disponibil aici;
• judecătorul Grigore Dașchevici  – disponibil aici;
• judecătoarea Marina Anton – disponibil aici;
• judecătoarea Oxana Robu  – disponibil aici.
• judecătoarea Ana Panov – disponibil aici;
• judecătorul Dorin Dulghieru -disponibil aici;
• judecătorul Mihail Diaconu – disponibil aici;
• judecătoarea Olga Cojocaru – disponibil aici.

Toate rapoartele au fost elaborate în conformitate cu Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public și Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Rapoartele au beneficiat de revizuirea experților internaționali IWPR, Halya Chyzhyk (avocată și expertă în reforma judiciară din Ucraina), Dawid Szescilo (profesor de drept public și administrație publică, expert internațional în buna guvernare din Polonia) și Mihail Gorincioi (avocat și expert asociat IPRE).

Seria de investigații jurnalistice independente a fost realizat de o echipă de experți formată din Viorica Zaharia (jurnalistă de investigație), Mădălin Necșuțu (jurnalist de investigație), Olga Diaconu (juristă) și Victor Felișcan (avocat). Aceștia au colaborat pentru a evalua candidații folosind metodologii bine definite și au colectat informații din surse deschise și baze de  date cu acces limitat, interviuri, precum și prin solicitări de informații de la instituții publice și private. Obiectivul general al proiectului este de a contribui la creșterea rolului societății civile și massmediei în sprijinul independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului de justiție în Republica Moldova.

Rapoartele sunt realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.