MEC: Rezina, în fruntea raioanelor cu cele mai multe sesizări înregistrate de violență între copii

Violența asupra copilului în raionul Rezina, între cifre și realități.

Peste patru mii de cazuri de abuz asupra copilului au fost înregistrate de angajații din educație, în primul semestru al anului de studii 2021-2022. Cele mai multe cazuri – peste 15 la sută din cazurile înregistrate, au fost semnalate în raionul Rezina, mai mult decât în municipiul Chișinău. După numărul de sesizări, raionul Rezina este urmat de raioanele Hâncești, Briceni și Drochia. Datele au fost prezentate în  raportul semestrial publicat pe site-ul Ministerul Educației și Cercetării (MEC).  

Din toate cele 634 de sesizări, pe raionul Rezina,  cele mai multe – 

309 sunt cazuri de violență psihologică, 

282  cazuri de violență fizică,

   35 de cazuri de neglijare  iar

două – cazuri de violență sexuală.

Mai mult, datele MEC arată că numărul acestor cazuri este în creștere în raionul Rezina: dacă în I semestru al anului 2020-2021 au fost înregistrate 294 de cazuri, în I semestru al anului 2021-2022 a crescut mai mult de două ori (634).

Astfel, autoritățile raportează la Rezina mai multe cazuri de abuz asupra copiilor sesizate de angajații din învățământ în I semestru al anului de studii 2021-2022, decât în tot anul precedent de studii: 2020-2021.                                                                                                                                        * * *                                                                                                             

Indică oare aceste date o situație mai dramatică în raionul Rezina ? Sau dimpotrivă, este vorba de un mecanism mai funcțional de raportare a cazurilor? Câte dintre aceste sesizări au ajuns în atenția Sistemului de protecție a Copilului ? Cum sunt rezolvate aceste cazuri la nivel raional și la nivel de primărie ?

Ce spun autoritățile din Rezina?

Specialiștii din raionul Rezina vorbesc despre o deschidere, o sinceritate mai accentuată  în abordarea  datelor și un nivel mai scăzut de toleranță  față de fenomenului violenței, în instituțiile din raionul Rezina:

”Fiecare instituție din raion raportează aceste date către Minister. Aceste cifre nu vorbesc neapărat despre o situație dramatică în Raionul Rezina, cât despre o deschidere mai mare a surselor sesizărilor: copii, profesori și părinți. Bunăoară, ar putea fi vorba de abordarea mai atentă de către profesori a acestor cazuri, dar și o sinceritate  mai pronunțată a copiilor”, susține Angela  Zota, psihologă în cadrul Serviciului de Asistență Psihopedagogică din raionul Rezina.

Este adevărat, că peste jumătate din cazurile din Rezina au fost sesizate chiar de copii – 374, alte 231 fiind sesizate de angajații instituțiilor de învățământ (177 de către profesori și 54 de alți angajați din domeniu). Părinții din raionul Rezina au sesizat acțiuni suspecte de violență asupra copiilor în 29 de cazuri, arată raportul MEC.

”Posibil cei care sesizează, înregistrează aceste cazuri la nivel local, sunt mai sinceri” – este opinia Nataliei Danilcova specialistă în problemele familiilor cu copii în situaţie de risc, a Direcției de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Rezina (DASPF).

Specialista DASPF mai menționează, că cifrele se schimbă în funcție de situația copiilor, dar în prezent, în raionul Rezina sunt 337 de copii care trăiesc în 175 de familii în situații de risc. Dintre ei, 27 locuiesc în orașul Rezina.

Solicitată de ELITA TV, să comenteze aceste cifre, șefa interimară a Direcției Învățământ Tineret și Sport (DÎTS) din raionul Rezina, Angela Vișcovschi susține că multe cazuri de violență asupra copiilor, încă mai rămân în umbră, din diferite motive, în special în localitățile rurale:

”În liceele din raionul Rezina activează psihologi, nu și în gimnazii. Se mai  ”respectă” vechea tradiție de a ”nu scoate gunoiul din casă”. Chiar dacă dirigintele sesizează un caz, în cadrul comisiei interdisciplinare , unii dintre asistenții sociali nu au cea mai bună pregătire în domeniu, fie se mai iartă , se mai ascund unele cazuri de abuz asupra copilului”, constată șefa interimară a DÎTS Rezina. 

Echipa interdisciplinară Rezina, în vizită la o familie cu 4 copii neglijați de părinți.

Poliția din raionul Rezina anunță doar două cazuri de violență asupra copiilor, sesizate de instituțiile de învățământ.

La rândul lui, Petru Ursachi, șeful adjunct a Inspectoratului de Poliție din raionul Rezina ne-a informat că în total, în perioada anului 2021 și primele șase luni ale anului curent (2022), oamenii legii au înregistrat  42 de cazuri de violență asupra copilului – două dintre care au fost  sesizate de instituțiile de învățământ din raion.

”În anul 2021 au fost înregistrate 26 cazuri de violență asupra copiilor, dintre care: 1 caz de violență psihologică, 17 cazuri de violență fizică, 8 cazuri de violență sexuală – un caz sesizat de instituțiile de învățământ.  În primele 6 luni ale anului 2022 au fost înregistrate 16 cazuri de violență asupra copiilor, dintre care: 3 cazuri de violență psihologică, 13 cazuri de violență fizică –un caz sesizat de instituțiile de învățământ,” mai precizează oamenii legii din Rezina, menționând, că în 12 luni ale anului trecut și primele șase luni ale anului curent, au fost emise patru ordonanțe de protecție în care sunt vizați copii.

Potrivit datelor MEC și informației prezentate de poliție, din cele 634 de cazuri de violență asupra copiilor, sesizate de angajații în educație din raionul Rezina, 13 au fost referite sistemului de protecție a copilului. Maxim două au ajuns în vizorul  poliției. Astfel, majoritatea cazurilor sesizate în școlile din raionul Rezina, au fost soluționate în instituțiile de învățământ.

Ce înseamnă numărul mare de sesizări privind violență asupra copiilor în raionul Rezina?

Ludmila Dabija, coordonatoare pentru raionul Rezina a cazurilor de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului (ANET) susține că cifrele  MEC corespund realităților sesizate de angajații școlilor din raionul Rezina.

 ”Eu nu cred în statistici ”zero cazuri de violență”. Sunt fost lucrător medical și lucrez aproape patru decenii în școală. Cunoaștem bine că fenomenul violenței asupra copilului există și în școală și în familie. Iar acolo unde se raportează un număr mic de cazuri, mai degrabă este vorba de o camuflare a statisticilor sau mecanismul de monitorizare este unul defectuos.”, spune specialista ANET.

Am întrebat-o pe Ludmila Dabija, de ce din 634 de cazuri de violență doar 13 au fost referite Sistemului de protecție al copilului și numai 2 au ajuns în atenția poliției. Coordonatoarea ANET pe raionul Rezina menționează că multe dintre aceste cazuri sunt cazuri bullying, inclusiv online, fiind soluționate în cadrul instituțiilor de învățământ.

”În rapoartele către MEC noi indicăm numărul de copii implicați în cazuri de violență. Bunăoară, într-un caz pot fi implicați mai mulți elevi. Știți, mulți copii, fiind lipsiți de comunicare în timpul pandemiei, după ce au revenit în sălile de clasă, au avut un comportament mai agresiv decât până la pandemie. Am avut un caz în care o clasă întreagă de elevi se certau între ei. Apoi, cazurile de bullying, tachinare au fost soluționate în cadrul instituțiilor. Astfel sunt referite sistemului, acele cazuri, care nu pot fi rezolvate în școală.”, explică Ludmila Dabija.

Potrivit specialistei, sunt cazuri sesizate, care intră în statistici, dar nu pot fi demonstrate:

”Chiar recent am fost sesizați de un director de instituție din raion, că observă semne de violență într-o familie cu mulți copii. Învățătorul se implică, sesizează, dar părintele ne spune că ..copilul s-a lovit singur”, mai precizează coordonatoarea ANET în cadrul DÎTS Rezina.

Despre cum pot fi gestionate asemenea situații, am întrebat-o pe Rodica Corețchi-Mocanu, consultantă în protecția drepturilor copilului și  coautoare a Ghidului  ”Abordarea în presă a violenței în bază de gen și a violenței împotriva copiilor”:

”Această afirmație arată că angajații sistemului educațional nu cunosc cum pot fi evaluate astfel de cazuri. Este un caz care trebuie să fie raportat către autoritatea tutelară, iar ultima are obligația să organizeze procesul de evaluare. Elementele unei astfel de evaluări ar fi:  realizarea interviului de protecție cu copiii, realizarea examinării medicale a copiilor, examinarea medico-legală – pentru a stabili originea semnelor violenței fizice observate de cadrele didactice), după caz,  realizarea evaluării psihologice a copiilor etc.”, precizează Rodica Corețchi-Mocanu.

Pentru a înțelege mai bine despre ce vorbesc datele MEC pentru raionul Rezina, ar fi bine să le analizăm, ținând cont de studiile naționale în domeniu, consideră consultanta în protecția drepturilor copilului:

”La o analiză atentă a cifrelor prezentate de Ministerul Educației și Cercetării, vom observa că,  într-adevăr, instituțiile de învățământ din raionul Rezina au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de violență față de copii. Dar este important să înțelegem că, în conformitate cu datele acestui raport, 99,5% dintre cazurile înregistrate sunt cazuri de abuz între copii, examinarea cărora s-a realizat în cadrul instituțiilor de învățământ, așa cum prevăd Instrucțiunile privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistența și monitorizarea copiilor victime și suspecte victime ale violenței, neglijării, exploatării și traficului de persoane (prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 270 din 08.04.2014).  Este important, totodată, să aflăm de la autoritățile responsabile de domeniul educație din raionul Rezina care au fost rezultatele examinării acestor cazuri de către instituțiile de învățământ ? ”, susține Rodica Corețchi-Mocanu.

Potrivit consultantei, dincolo de numărul mare al cazurilor de violență asupra copiilor asupra copiilor, înregistrate în instituțiile de învățământ din raionul Rezina, altceva ar trebui să ne pună în gardă  –  numărul foarte mic al cazurilor identificate și referite Sistemului de protecție al copilului (13 cazuri din 634) , în comparație cu realitățile alarmante, constatate de Studiul privind violența împotriva copiilor și tinerilor (VACs):

”Luând în calcul că agresivitatea în raport cu semenii este unul dintre semnele violenței față de copii, este necesară evaluarea situației copiilor ce aplică violența în raport cu colegii lor, inclusiv din această perspectivă. În cazul în care se suspectă sau se confirmă că au un astfel de comportament în consecința faptului că au fost  supuși violenței, și aceste cazuri trebuiau să se regăsească în datele privind  cazurile raportate către autorități.”, semnalează Rodica Corețchi-Mocanu.

Experta consideră că în raionul Rezina este un indicator bun al identificării cazurilor de violență în mediul școlar, în comparație cu alte raioane și insuficient, dacă ne raportăm la rezultatele Studiului ”Bullying-ul în rândul adolescenților din Republica Moldova” (UNICEF, 2019), care a arătat că aproape 87 % dintre elevi sunt afectați de bullying:

”Totodată, aceste cifre arată o capacitate foarte mică a sistemului educațional din raionul Rezina de a identifica cazurile de violență față de copii din partea adulților, care în mare parte se întâmplă în familie. Doar 13 cazuri suspecte de violență, neglijare, exploatare sau trafic al copiilor au fost referite către sistemul de protecție al copilului, cifră ce constituie 0.5 % dintre cazurile înregistrate. Deci practic nici măcar un caz per instituție educațională nu a fost identificat de către instituțiile de învățământ, deși ei sunt specialiștii care intră zi de zi în contact cu copiii și ar trebui să observe semnele abuzului, să raporteze cazurile către autoritățile responsabile. Acest lucru mi se pare inadmisibil de grav în situația în care ultimul studiu realizat în domeniu (VACs, 2020), a constatat că 26% din fete și 35 % dintre băieți au fost abuzați fizic, iar 1 din 10 copii a fost supus abuzului sexual sau violenței emoționale din partea adultului de îngrijire până la împlinirea vârstei de 18 ani.”, concluzionează Rodica Corețchi-Mocanu, consultantă în protecția drepturilor copilului.

Maltratați acasă. Cazurile de abuz în familie, sesizate de profesorii ?

Despre rolul profesorilor în identificarea abuzurilor față de copii ne vorbește și Tamara Grădinaru, specialistă principal în protecția drepturilor copilului la Primăria orașului Rezina – autoritatea tutelară locală, responsabilă de protecția drepturilor copilului. 

Unul dintre cele 634 de cazuri de violență asupra copilului semnalate de angajații sistemului educațional din raionul Rezina chiar în semestrul I al anului de studii 2021-2022, este cel al Antoniței (n.s.),  elevă de 7 ani din localitate, care a fost bătută pentru că ”nu știe să citească în abecedar”, povestește Tamara Grădinaru: 

Copilă de 7 ani bătută pentru că nu știe să citească.

”Administrația instituției de învățământ a semnalat despre acest caz, observând semne de bătaie pe corpul micuței. Știți pentru ce a fost pedepsit copilul de către presupusul îngrijitor ? Pentru o nimica toată, că nu știe să citească în abecedar sau să scrie cum ar vrea presupusul îngrijitor. Atitudinea persoanei în grija căruia se afla copilul al cărui mamă muncește peste hotare, care mi-a reproșat că de ce ne preocupăm de caz, doar ea a vrut să o învețe minte aplicând doar o vargă. De fapt, am văzut pe corpul și pe fața fetiței erau zeci de urme de vargă.”, susține Tamara Grădinaru, specialistă în protecția drepturilor copilului la Primăria orașului Rezina.

Alte două din cele șase cazuri grave de violență asupra copiilor identificate de la începutul anului curent, au fost semnalate de profesorii liceelor din oraș către autoritatea tutelară locală:

”De regulă,  aflăm de la profesori, când copilul abandonează școala sau prezintă alte semne de risc.  Abuzurile asupra copiilor au loc nu doar în familii social-vulnerabile, ci și în familii îndestulate. Și aici este și cel mai greu de identificat. Despre semnele situației de risc în familia unor oameni de afaceri, am aflat de la o dirigintă de clasă – copilul a fugit de acasă și de la școală. Între cerința unei libertăți financiare și lipsa responsabilităților casnice, copilul  nu asculta de părinți – relațiile au degradat în conflicte între tată și copii. Se aplica violența emoțională, bătaia.  În consecință, copilul a dezvoltat dereglări psihice, fiind nevoie de ajutorul specialistului psihiatru”, menționează Tamara Grădinaru.

Potrivit specialistei  Primăriei orașului Rezina, de la începutul anului curent, în cel puțin trei cazuri de violență, copiii au fost scoși din familiile aflate în situație de risc și plasați în familii extinse, iar pe numele agresorilor au fost emise ordonanțe de protecție. În toate aceste trei  cazuri, tatăl este cel care poartă brățară electronică și are restricția de a se apropia de victimă.

În orașul Rezina nu există un Centru de plasament al copiilor aflați în situații de risc. Direcția Raională de Asistență Socială și Protecție a Familiei și Primăria orașului Rezina anunță, că Echipă multidisciplinară examinează toate cazurile cu risc iminent pentru copii, iar victimele violenței sunt plasate în Centrul de plasament pentru copii separați de părinți din satul Pripiceni-Răzeși din raionul Rezina, iar în cazuri separate –  în centre din Chișinău. O altă soluție aplicată de autorități – agresorului îi este restricționat accesul în casa unde locuiește victima, prin aplicarea ordinului de restricție de urgență sau a ordonanței de protecție. 

Cetățenii, îndemnați să semnaleze abuzurile. Unde anunț problema?

Specialiștii îndeamnă cetățenii care cunosc despre situații suspecte de violență, neglijare, de exploatare sau de trafic al copilului, să anunțe autoritățile– primarul localității, polițistul, medicul de familie, un cadru didactic în care au încredere.  Este important că cetățenii pot face și o raportare anonimă. În cazul în care nu se ia atitudine sau nu au încredere în specialiștii locali , pot apela la “Telefonul Copilului” formând numărul 116111. , care oricum va raporta cazul către autoritățile locale.

Reporterii ELITA TV au sunat la “Telefonul Copilului” care este unul funcțional 24 de ore din 24.

La rugămintea noastră, am avut  imediat, legătura cu Gabriela Tudureanu, manageră la serviciul de asistență telefonică gratuită pentru copii “Telefonul Copilului 116111”. Managera menționează că peste 42 de mii de apeluri au fost înregistrate în ultimii opt ani. Peste 1300 de apeluri au fost recepționate de la începutul anului 2022 la numărul scurt 116111 sau în chat, disponibil pe pagina web https://telefonulcopilului.md/, în limbile română și rusă. 

Telefonul copilului: 116111, gratis – în limbile română și rusă

”Din raionul Rezina sunt șase cazuri de încălcare a drepturilor copiilor, care au fost asistate în anul trecut (2021) de specialiștii liniei Telefonul Copilului. Deocamdată în 2022, nu avem sesizări din raionul Rezina”, precizează Gabriela Tudureanu.

În total, în anul 2021, serviciul a asistat peste 1500 de copii, intervenind în 386 de cazuri de încălcare a drepturilor copiilor. De la începutul anului 2022, specialiștii serviciului au asistat peste 430 de copii și au intervenit în peste o sută de cazuri de încălcare a drepturilor copiilor.

În cazul în care cunoașteți despre un act de violență, la fel pot fi utile și următoarele adrese: 

https://politia.md/    https://siguronline.md/    https://12plus.md/ 

autoare: Angela Zaharova, Marina Zaharova, Patricia Rotari.             

sursa imagini: ELITA TV/ CIOfilm/ Serviciul protecția copilului al Primăriei Rezina/Marina Zaharova

Nota redacției: Pe parcursul documentării aricolului, solicitată de ELITA TV pentru a comenta datele MEC,  șefa Direcției Învățământ Tineret și Sport din raionul Rezina, Lidia Lazari,  a ignorat apelurile telefonice, mesajele pe rețelele sociale și mesajele SMS, iar ulterior a demisionat. 

Vezi și alte materiale ELITA TV la același subiect:

Reportaj TV : ”Maltratați acasă” – despre violența copiilor în familie – video aici.

Investigație: ”Între bani publici și trafic de copii” – aici:

Articol: Unde locuiesc cei mai mulți copii aflați sub tutelă în raionul Rezina?  – aici.

Link-uri utile: Cum să știi dacă   copilul tău este agresat la școală? – video aici:       Aplicații pentru adulți și copii – le găsești aici.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Postului de televiziune Elita TV și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene”