Rapoartele oferă investigație jurnalistică independentă, menită să ofere o imagine clară și transparentă asupra actorilor din sistem, în contextul reformelor continue în sectorul justiției.

Astfel, sursa citată a publicat rezultatele investigației independente a procurorului șef al raionului Rezina, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Orhei – Nicolae Burduja:

Ce raportează experții media și juriști în investigația IPRE, privind procurorul, dar și comentariile lui Nicolae Burduja, vă comunicăm în continuare: 

CONSTATĂRI
În urma analizei de integritate etică și financiară, conform datelor și declarațiilor de avere pentru anii 2020 – 2024, prezentate public de către procurorul Nicolae Burduja, există o serie de neclarități ce ridică semne de întrebare.

● Există antecedente disciplinare confirmate (2011, 2014), care ridică întrebări privind consecvența și corectitudinea în exercitarea atribuțiilor. Ulterior, deși unele sesizări au fost încetate, ele reflectă percepția publică de vulnerabilitate la critici legate de modul de gestionare a plângerilor.
● Avansările în funcții-cheie ale procurorului Nicolae Burduja (adjunct și ulterior procuror-șef), s-au realizat în contextul unor concursuri cu competiție redusă, ceea ce poate genera suspiciuni privind transparența procesului, cât și în legătură cu o posibilă favorizare a subiectului.
● Lipsa unor constatări directe împotriva sa în hotărârile CtEDO indică faptul că numele său nu a fost asociat cu încălcări grave constatate la nivel internațional. Totuși, sancțiunile și sesizările depuse în privința subiectului, inclusiv cele încheiate, pot afecta încrederea publică în imparțialitatea și profesionalismul său.
● La capitalul financiar, există anume semne de întrebare privind proprietatea unor imobile și exercitarea/ transmiterea dreptului de folosință asupra acestora.
DATE GENERALE
Burduja Nicolae (procuror)
01.04.2025 Adjunct al procurorului-șef, Procuratura Orhei, Oficiul Rezina
01.04.2025 Procuror în procuratură, Procuratura Orhei
25.03.2021 Procuror-șef, Procuratura Raionului Rezina
11.09.2017 – 25.03.2021 Adjunct al procurorului-șef, Procuratura Raionului Telenești
01.08.2016 – 11.09.2017 procuror, adjunct-interimar al procurorului, Procuratura Raionului Telenești
09.06.2009 – 01.08.2016 Procuror, adjunct al Procurorului, Procuratura Raionului Telenești
25.12.2007 – 09.06.2009 Procuror în procuratură, Procuratura Raionului Orhei

INTEGRITATEA ETICĂ

Implicarea în examinarea cauzelor în care CtEDO a pronunțat decizii nefavorabile împotriva Republicii Moldova

Potrivit informațiilor puse la dispoziție de Agentul Guvernamental, instituția nu dispune de informații precum că eventualele hotărâri, decizii și încheieri ale acestora, ar fi stat la baza constatării de către Curte a unor încălcări ale Convenției de către Republica Moldova în perioada 2016 – 2025.
Performanța conform evaluărilor

Prin Hotărârea nr. 1-122/2025 din 31 martie 2025, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Orhei, șef al Oficiului Rezina, dispus domnului Nicolae Burduja prin ordinul Procurorului General nr.700-p din 20.03.2025.
Prin Hotărârea nr. 2-8/2021 din 2 februarie 2021, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Nicolae BURDUJA, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Rezina, care a obţinut punctajul final de 139,2. Acesta a fost desemnat învingător al concursului prin Hotărârea nr. 1-31/2021 din 11 martie 2021.

Prin Hotărârea nr. 10-75/17 din 26 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Nicolae BURDUJA, candidat la funcţia de adjunct al procurorului-şef al procuraturii raionului Teleneşti, care a obţinut punctajul final de 129,2.
Comentariul autorilor: Deficiențele de procedură nu pot fi imputate și/sau nu implică automat lipsa de integritate a procurorului Nicolae Burduja. Totuși, cu referire la concursul în rezultatul căruia Nicolae Burduja a fost promovat în funcția de procurorșef al Procuraturi raionului Rezina, considerăm relevante concluziile Raportului CRJM „Promovarea procurorilor de la lege la realitate, 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021”. Din raport reiese lipsa unui concurs veritabil și investirea formală în baza unui concurs.
Cazul promovării lui Nicolae Burduja a fost unul tipic, în care la concurs s-a înregistrat doar un singur candidat, deținând deja interimatul funcției pentru care candida. Din raport cităm: „din cele 26 de funcții de conducere scoase la concurs, la concursul pentru ocuparea a 20 funcții (77%) s-a înregistrat câte un singur candidat” și „17 din cele 26 de funcții de conducere scoase la concurs (65%) au fost ocupate de candidații care dețineau deja interimatul funcției pentru care candidau. Aceștia au fost numiți interimari prin ordinul Procurorului General după ce procurorii-șefi anteriori au demisionat sau mandatul lor a expirat. Aceste cifre confirmă că, cel puțin în 65% din cazuri, procurorul-șef a fost de facto identificat de Procurorul General și învestit în funcție formal în baza concursului organizat de CSP.”
Punctajul oferit candidatului Nicolae Burduja puțin mai mic decât media candidaților pentru funcții similare. Acesta a obținut 139,2 de puncte din 170 maxim posibile, dintre care punctajul de 85 a fost oferit de Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor, iar punctajul de 54,2 a fost oferit de Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor. Din raport aflăm că „În cazul concursurilor pentru funcții de conducere, punctajul mediu  acordat de CSCP a fost de 57.4 din 70 puncte maxim posibile, iar CEPP a acordat un punctaj mediu de 86.6 din 100 maxim posibile. Punctajul mediu obținut în concurs de către candidați a fost de 144.2 (85%) din 170 maxim posibil”.

Hotărâri ale Colegiului de disciplină și etică din subordinea CSP în privința subiectului 
Sancţiuni
Procurorului, adjunct al procurorului raionului Teleneşti Nicolae Burduja, i-a fost aplicată pedeapsa disciplinară avertismentul, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu, prin Hotărârea CSP nr. 12-224/14 din 04.12.2014, a fost validată Hotărârea Colegiului disciplinar nr. 13-46/14 din 17.10.2014. Demersul procurorul raionului Teleneşti Vasile Ciubotaru privind stingerea
înainte de termen a sancţiunii disciplinare aplicată procurorului Burduja a fost respins prin Hotărârea nr. 12- 263/15 din 26 noiembrie 2015
Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja a făcut următoarele precizări: “Mi s-a aplicat pedeapsa disciplinară avertisment, pentru faptul că am lăsat automobilul de serviciu fără supraveghere în fața unui bloc locativ din mun. Orhei, de unde a fost furat de persoane necunoscute. Pe faptul furtului a fost pornită o cauză penală. Până în prezent, persoanele vinovate de comiterea furtului nu au fost identificate. Pedeapsa nu am contestat-o”.

Prin Hotărârea CSP nr. 12-3d-291/11 din 20.12.2011, procurorului Nicolae Burduja i sa aplicat pedeapsa disciplinară „mustrarea”. S-a constatat că Procuratura Generală a transmis în gestiunea procurorului Nicolae Burduja o cauză penală inițiată în temeiul
art. 287 alin. (2) Cod Penal, fiind date indicații privind lichidarea neajunsurilor.

Procurorului raionului Teleneşti i s-a cerut finisarea urmăririi penale în termenul fixat în ordonanţă, coordonarea deciziei finale cu Procuratura Generală şi informarea Procurorului General despre rezultatele finalizării urmării penale. Procurorul N.Burduja, contrar indicaţiilor Procuraturii Generale, la 01.07.2011 a încetat ilegal urmărirea penală din lipsa componenţei de infracţiune. La fel, nu a respectat termenul urmăririi penale fixat în ordonanţa Procurorului General şi nu a coordonat cu subdiviziunea abilitată a Procuraturii Generale deciziile adoptate pe cauza penală aflată la control la Procuratura Generală, prin ce a încălcat pct.5 lit.e), pct.6 lit.a) ale Codului de etică al procurorului.

Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja a precizat: “Pedeapsa disciplinară mustrare mi s-a aplicat pentru că am încetat un dosar pe fapt de huliganism pe motivul lipsei componenței de infracțiune, constatând că este o contravenție. Ulterior, peste 2 ani, de către Curtea de Apel Bălți, dosarul penal a fost încetat pe același temei. Pedeapsa nu am contestato”.

Comentariul autorilor: Dosarul penal a fost încetat ulterior prin Decizia Jud. Sîngerei nr. 1-3/13 din 12.12.2013, fiind identificate mai multe vicii de procedură. Tragerea la răspundere penală a avut loc după ce cet. C.V. fusese atras la răspundere contravențională, fiind astfel încălcat principiul non bis in idem, care presupune că nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau pedepsit de
instanța de judecată de mai multe ori pentru aceeași faptă. De asemenea, contrar prevederilor legale, acesta nu fusese scos de sub urmărire penală după expirarea termenului de 3 luni pe parcursul cărora a avut calitatea de bănuit. Instanța a dispus încetarea procesului penal din motiv că circumstanțele menționate condiționează tragerea la răspundere a inculpatului.

Cauze disciplinare încetate
Inspecția Procurorilor a fost sesizată de petentul I.S. la 09.04.2021, care a declarat că procurorii din cadrul Procuraturii raionului Telenești, XXXX și XXXXX, contrar atribuțiilor, au ignorat examinarea amplă și sub toate aspectele a plângerilor depuse în legătură cu maltratarea sa în luna xx.2018, ca rezultat de către procurori fiind emise decizii ilegale despre care nu a fost informat. Nicolae Burduja, care exercita funcția de procuror-adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Telenești, a examinat plângerea petentului în ordinea ierarhic superioară, și a dispus respingerea, ca fiind neîntemeiată. Inspecția Procurorilor a decis să înceteze procedura disciplinară, considerând că lipseau temeiuri pentru tragere la răspundere disciplinară.
Nefiind de acord cu soluția adoptată de Inspecția procurorilor, petentul a depus o contestație la xx.xx.2021 împotriva deciziei Inspecției procurorilor din xx.xx.2021 și a solicitat Colegiului de disciplină și etică. Contestația a fost respinsă prin Hotărârea CDE nr. 3-93/21 din 22 octombrie 2021. Colegiul nu a stabilit temeiuri rezonabile care ar demonstra faptul comiterii de abateri disciplinare, pasibile de angajare a răspunderii conform Legii cu privire la Procuratură. Colegiul a stabilit că, procurorii, la instrumentarea cauzei penale nr. XXXXXX, și-a desfășurat activitatea în baza principiilor legalității, imparțialității, integrității și independenței procesuale, care îi oferă posibilitatea de a lua în mod independent și unipersonal decizii în cauzele pe care la gestionează (art.3 alin.(4) din Legea cu privire la Procuratură), adoptând hotărârile în cauza penală analizată, reieșind din propria convingere, având la bază un anumit material probator, care a permis să adopte și să mențină hotărârile pe faptele sesizate, circumstanțe care, nu pot servi temei pentru tragerea lui la răspundere disciplinară.

Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja a făcut următoarele precizări: “Eu nu am fost cercetat întro astfel de procedură disciplinară”.

Comentariul autorilor: Datele privind dosarul penal fiind cenzurate, este imposibil să se determine dacă examinarea Colegiului de disciplină și etică de pe lângă CSP a fost sau nu corespunzătoare și dacă din acțiunile procurorului Nicolae Burduja denotă încălcarea principiilor de integritate etică. Pe de altă parte, respingerea sesizărilor în privința procurorilor părea a fi o practică comună, inclusiv pe perioada de activitate a membrilor colegiului care a examinat sesizarea. Deși nu putem face concluzii referitor la credibilitatea din punct de vedere etic a membrilor Colegiului, pare relevant faptul că cel puțin doi dintre membrii acestui Colegiu, inclusiv președintele, nu au promovat prevettingul procurorilor în conformitate cu Legea 26/2022.
Alte sesizări fără finalitate:
În privința procurorului Nicolae Burduja, a fost depusă o sesizare cu privire la o potențială abatere disciplinară, de petentul M.S., la data de 12.04.2024. Aceasta a fost remisă la Procuratura Generală. Din răspunsul Procuraturii Generale la o solicitare de informații, aflăm că petentul M.S. reclamase acțiunile pretins ilegale ale G.P. și V.P., precum și comportamentul procurorului-șef al Procuraturii Rezina, pentru organizarea examinării, în partea ce ține de pretinsele acțiuni ilegale ale cet. G.P. și V.P. Adresarea a fost expediată la procuratura r-lui Rezina, pentru organizarea examinării, în partea ce ține de pretinsele acțiuni ilegale ale cet. G.P. și V.P. În partea dezacordului cu acțiunile procurorului-șef al Procuraturii r-lui Rezina Nicolae Burduja, petentul M.S. a fost informat despre dreptul de a sesiza Consiliul Superior al Procurorilor.
Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja a precizat că: “Petentul numit scrie mai multe sesizări pe
diferite subiecte. Eu nu am fost cercetat în vreo procedură disciplinară în baza sesizării lui”.

INTEGRITATEA FINANCIARĂ
Conform declarației de avere din 2025 pentru anul fiscal 2024, procurorul Nicolae Burduja a primit un salariu anual de 316.950 de lei de la Procuratura Generală, în timp ce soția sa a primit un salariu anual de 384.326 de lei de la Orhei Gaz SRL. Procurorul a mai declarat 5.224 de lei drept dobânzi de la băncile la care deține diverse conturi. Procurorul Nicolae Burduja a mai avut și o pensie anual de 75.098 de lei de la
Ministerul Afacerilor Interne (MAI), un fel din chirie a unei locațiuni aflate în proprietatea sa de 34.080 de la societatea comercială GSVLDN SRL și un ajutorul financiar de la Programul Alimentar Mondial pentru găzduirea refugiaților din Ucraina de 23.400 de lei.
Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja ne-a explicat că găzduirea refugiaților ucraineni a făcut-o
fiica sa, în apartamentul ei, situat în aceeași clădire în care locuiește și procurorul. Procurorul mai deține trei terenuri agricole și un teren intravilan după cum urmează: un teren de 600 de metri de tip agricol a căruia valoare este 715 lei moldovenești, un al doilea de 249 de metri pătrați echivalent cu valoare de 1.297 de lei, un al treilea teren agricol de 1.384 de metri pătrați a cărui valoare declarată a fost de 1.650. De
asemenea, acesta mai deține un teren intravilan de 1.458 de metri pătrați în valoare de 1.738 de lei. Toate aceste patru terenuri a fost obținute în urmă unui certificat de moștenitor din 14.09.2011. Din aceeași moștenire, Nicolae Burduja mai deține o casă de locuit de 71,3 metri pătrați cu o valoare declarată de 14.938 de lei și un apartament de 68 de metri pătrați obținut în 2002 printr-o dispoziție a Primăriei municipiului Orhei. Apartamentul este declarat cu valoarea de 180.688 de lei.
Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja ne-a precizat despre casă în care locuiește, că a primit-o
moștenire de părinții său care au decedat.

Procurorul a mai declarat și două spații comerciale de 26,8 metri pătrați care i-a fost donat în 2012 și are o valoare declarată de 50.000 de lei și un alt spațiu comercial mai mic de 9,3 metri pătrați, obținut tot printr-un contract de donație în valoare de 23.313.
Comentariul procurorului Nicolae Burduja: Procurorul Nicolae Burduja a precizat că aceste spații au fost donate de către socru
dânsul pentru soția sa.

Procurorul a mai primit alte cinci obiecte trecute la rubrica “altă valoare imobiliară” tot în urma aceluiași contract de donație de 2011 a căror valoare a fost trecută “0”. Acestea au suprafețe de: 9,6 metri pătrați; 18,6 metri pătrați; 6,7 metri pătrați; 30 metri pătrați și 7,8 metri pătrați. Nicolae Burduja deține un autoturism Mitsubishi Outlander hybrid fabricat în 2015 și achiziționat în 2020 a cărui valoare este 292.500 de lei, circa 15.000, ceea ce corespunde valorii de piață curente conform portalului 999.md.

Familia procurorului deține 15 conturi la Victoriabank și MAIB de circa 465.00 de lei, în marea lor majoritate conturi mari și mici sau carduri de salariu. Cele mai importante depozite sunt: de 24.182 de lei la Victoria Bank, de 35.266 de lei la VictoriaBank, 10.000 la VictoriaBank, 30.000 de lei la Victoria Bank, 32.256 de lei la VictoriaBank, 81.280 de lei la Victoria Bank, 117.185 de lei la VictoriaBank.
Potrivit declarației de avere și interese completată în anul 2024 pentru anul fiscal 2023, procurorul Nicolae Burduja a declarat un venit anual de 317.962 de lei, iar soția un salariu anual de 311.778 de lei de la Orhei Gaz. El a mai avut 632 de lei drept dobândă din conturile de la MAIB și alte 3.923 de lei din contul de la Victoriabank. Procurorul a mai primit și o pensie anuală de 69.520 de lei de la MAI, un ajutor financiar de la Programul Alimentar Mondial pentru găzduirea refugiaților de 23.400 de lei și un alt ajutor de 2.100 de lei de la Solidarites International Paris (sucursala Chișinău).

El a declarat același trei terenuri agricole și unul intravilan și aceleași “alte averi imobile” dobândite la fel în urma unui contract de donație din 2011. Procurorul a mai declarat aceeași casă de locuit și un apartament, dar și cele două spații comerciale. Nicolae Burduja a precizat că are aceeași mașină Mitsubishi Outlander din 2015 cu aceeași valoare declarată anterior.
De menționat este că procurorul nu și-a declarat niciun cont bancar pentru anul 2023, așa cum a facut-o în 2024, această secțiune fiind lăsat fără niciun fel de date.
Potrivit declarației de avere din anul 2023 pentru anul fiscal 2022, procurorul Nicolae Burduja a declarat un salariu anual de 296.243 de lei de la Procuratura Generală, iar soția sa un salariu de 249.511 de lei de la Orhei Gaz SRL. El a mai adăugat și circa 2.300 de lei din dobânzile de pe conturile deschise la Victoriabank și MAIB.
Procurorul a primit și 1.400 de lei ajutor financiar în perioada rece a anului pentru găzduirea refugiaților din Ucraina de la Solidarites International Paris (sucursala Chișinău) și un ajutor financiar de la Programul Alimentar Mondial pentru găzduirea refugiaților de 14.800 de lei.
Procurorul a declarat aceleași terenuri agricole și intravilane ca în declarațiile precedent. La fel și două spații comerciale, un apartament de 68 de metri pătrați și o casă de locuit de 71,3 metri pătrați. El a avut aceeași mașină de tip Mitsubishi Outlander din 2015 și nu a declarat nicio datorii. În schimb, nici în această declarație de avere nu a spus ce fel de conturi bancare bancare deține familia sa.
Comentariul procurorului Nicolae Burduja:
Procurorul Nicolae Burduja a explicat: “În declarațiile precedente nu le-am declarat, fiindcă nu cumulau 15 salarii medii prognozate pe economie. Am declarat doar dividendele”.

În declarația de avere și interese completată în anul 2022 pentru anul fiscal 2021, procurorul Nicolae Burduja a declarat un salariu de 280.616 lei, iar în paralel soția sa a câștigat un salariu anual de 238.084 de lei. El a mai precizat și venituri din dobânda conturilor sale bancare de circa 580 de lei, pprecum și o pensie de 52.822 de lei de la MAI. Procurorul a declarat aceleași terenuri agricole și intravilane, precum și același apartament și aceeași casă de locuit, dar și cele două spații comerciale. El a declarat același autoturism Mitsubishi Outlander cu o valoare de 292.500 de lei. De asemenea, în această declarație de avere nu sunt trecute conturile bancare, dar
nici anexele trecute la “alte avere imobile” pe care procurorul le-a primit ca donație în 2011.
Comentariul procurorului Nicolae Burduja:

Procurorul Nicolae Burduja a precizat: “Le-am inclus, după ce inspectorii de la ANI miau spus că trebuie și anexele incluse. Anexele sunt în gospodăria moștenită de la părinți”.
Conform declarației de avere din 2021 pentru anul 2020, procurorul Nicolae Burduja a declarat un salariu anual de 282.639 de lei, în timp ce soția sa a declarat un salariu anual de 245.746 de lei de la Orhei Gaz. El a mai declarat dobânzi trei bănci – Victoriabank, MAIB, Moldindconbank – de 3.800 de lei. El a mai declarat suma de 140.000 din vânzarea unui automobil Toyota Auris RO Q 092. De asemenea, procurorul a mai primit și o pensie de 49.846 de lei.
La capitolul terenuri, situația a rămas neschimbată. La fel și la proprietățile imobile deținute. Procurorul și-a păstrat aceeași mașină Mitsubishi Outlander din 2015. La fel, el nu a precizat ce conturi bancare deține.

Autori/autoare: Viorica Zaharia – jurnalistă de investigație, Mădălin Necșuțu – jurnalist de investigație, Olga Diaconu – juristă, Victor Felișcan – jurist și avocat.

* * *

În cadrul acestui proiect, au fost publicate 30 de rapoarte, toate vizând sprijinirea transparenței și responsabilității în sistemul judiciar al Republicii Moldova.

• procurorul Lucreția Zaharia – disponibil aici;
• procurorul Alexandru Celac – disponibil aici.
• procurorul Anatolie Maliuta – disponibil aici;
• procurorul Oleg Potîngă – disponibil aici;
• procurorul Nicolae Burduja– disponibil aici;
• procurorul Sergiu Mititelu – disponibil aici;
• procurorul Olga Gaugaș – disponibil aici;
• procurorul Ruslan Donia – disponibil aici;
• procurorul Sergiu Crețu – disponibil aici;
• procurorul Ion Popa – disponibil aici.
• procurorul Vitalie Bișleaga– disponibil aici;
• procurorul Ion Roșca– disponibil aici;
• procurorul Aurel Burlacu – disponibil aici;
• procurorul Vasile Cibotaru – disponibil aici;
• judecătorul Corneliu Guzun – disponibil aici;
• judecătorul Radu Țurcanu – disponibil aici;
• judecătoarea Angela Catană – disponibil aici;
• judecătorul Constantin Damaschin – disponibil aici.
• judecătoarea Oxana Mironov – disponibil aici;
• judecătorul Grigori Colev  – disponibil aici;
• judecătorul Vitalie Movilă  – disponibil aici;
• judecătoarea Elena Grumeza – disponibil aici;
• judecătoarea Ala Malîi – disponibil aici;
• judecătorul Grigore Dașchevici  – disponibil aici;
• judecătoarea Marina Anton – disponibil aici;
• judecătoarea Oxana Robu  – disponibil aici.
• judecătoarea Ana Panov – disponibil aici;
• judecătorul Dorin Dulghieru -disponibil aici;
• judecătorul Mihail Diaconu – disponibil aici;
• judecătoarea Olga Cojocaru – disponibil aici.

Toate rapoartele au fost elaborate în conformitate cu Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public și Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Rapoartele au beneficiat de revizuirea experților internaționali IWPR, Halya Chyzhyk (avocată și expertă în reforma judiciară din Ucraina), Dawid Szescilo (profesor de drept public și administrație publică, expert internațional în buna guvernare din Polonia) și Mihail Gorincioi (avocat și expert asociat IPRE).

Seria de investigații jurnalistice independente a fost realizat de o echipă de experți formată din Viorica Zaharia (jurnalistă de investigație), Mădălin Necșuțu (jurnalist de investigație), Olga Diaconu (juristă) și Victor Felișcan (avocat). Aceștia au colaborat pentru a evalua candidații folosind metodologii bine definite și au colectat informații din surse deschise și baze de  date cu acces limitat, interviuri, precum și prin solicitări de informații de la instituții publice și private. Obiectivul general al proiectului este de a contribui la creșterea rolului societății civile și massmediei în sprijinul independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului de justiție în Republica Moldova.

Rapoartele sunt realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.

Articolul Procurorul șef al raionului Rezina, Nicolae Burduja, în raportul privind integritatea financiară și etică a judecătorilor și procurorilor, care aspiră la funcții în justiție. Ce spune investigația IPRE? Reacțiile procurorului. apare prima dată în Vocea Ta.

În continuare, descifrăm realitatea și explicăm din prima sursă:

– Care este pericolul real, în special în cazul survolării spațiului deasupra depozitelor de muniții de la Covasna? Cum citim aceste semnale?
– Ce spun localnicii din Zona de Securitate la Nistru? și Cum comentează și ne explică aceste incidente reprezentanții Armatei Naționale și experții în securitate?

Când și unde au ajuns dronele în săptămâna în curs?

Primele două drone au survolat spațiul aerian al țării noastre într-un timp de 24 de ore: luni 30 martie și marți, 31 martie. Cel de-al treilea aparat de zbor – vineri 3 aprilie 2026.

Luni, 30 martie 2026:
Serviciul Operații Aeriene (SOA) din cadrul Armatei Naționale a detectat la ora 21:29, survolarea neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova de către un aparat de zbor fără pilot, de tip Shahed.
Sistemele de supraveghere aeriană ale RM au detectat că drona a traversat frontiera de stat din direcția localității Comarivka, regiunea Odesa (Ucraina), spre localitatea Șipca, Republica Moldova.Informația a fost confirmată și de partea ucraineană. Aparatul de zbor a fost ulterior monitorizat pe teritoriul țării, fiind detectat deasupra mai multor localități, inclusiv Dubăsari și Orhei, zburând spre nord la o altitudine de aproximativ 1700 de metri și o viteză estimată de circa 180 km/h. Autoritatea Aeronautică Civilă, pentru siguranței zborurilor, a restricționat temporar spațiul aerian în zona de nord a țării pentru o perioadă de 15 minute. Drona a fost monitorizată până la ora 22:03, când a dispărut de pe radar în apropierea localității Clișova, raionul Orhei. Ulterior, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost redeschis la ora 22:18.

Marți, 31 martie 2026:
Un alt aparat de zbor fără pilot a survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova la ora 09:05, anunță SOA al Armatei Naționale, cu trimitere la notificarea primită de la structurile de apărare antiaeriană ale Ucrainei despre survolarea neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova, pe segmentul transnistrean, de către un aparat de zbor fără pilot: ”…drona de tip Shahed a traversat frontiera de stat din direcția localității Podolsk, regiunea Odesa (Ucraina), îndreptându-se spre localitatea Cobasna, raionul Rîbnița, (Republica Moldova). La ora 9:13 drona a părăsit teritoriul național traversând frontiera de stat din direcția Malîi Molochis, raionul Rîbnița, spre Șerșențî, regiunea Odesa, deplasându-se spre nord. Aparatul de zbor a operat la o înălțime de până la 500 metri”, arată datele oferite de Serviciul Operații Aeriene (SOA) din cadrul Armatei Naționale.

Vineri, 03 aprilie 2026:
La ora 08:13, sistemele de supraveghere din dotarea Armatei Naționale au detectat survolarea spațiului aerian național de către o dronă de tip SHAHED. Aceasta a pătruns ilegal pe teritoriul RM din direcția localității Beleaevka regiunea Odessa (Ucraina), ulterior acesta s-a deplasat spre localitatea Tudora, raionul Ștefan-Vodă. La ora 08:15, drona a părăsit spațiul aerian cu traversarea frontierei de stat spre localitatea Crutoiarovka regiunea Odessa (Ucraina).
Mai milte detalii – în știrea video Elita TV. 

– Care este pericolul real, în special în cazul survolării spațiului deasupra depozitelor de muniții de la Cobasna? La ce distanță intervine pericolul regional: riscuri destructive și letale?

Orice dronă prezintă pericol:probabilitatea că aceasta va exploda este mereu mai mare decât, că nu va va exploda, dar în cazul dronelor deasupra depozitelor militare de la Cobasna, Râbnița vorbim de un risc major cu consecințe destructive și letale, a explicat pentru ELITA TV, Marin Butuc, locotenent-colonel în cadrul Direcției Comunicare Strategică a Marelui Stat Major al Armatei Naționale, expert militar, conferențiar, cercetător și autor al ”Podcastului militar”:

”Nu e deloc o sperietoare. Este un risc major pe care cetățenii trebuie să-l conștientizeze…Dronele acestea pot avea, la impact cu solul, un efect letal în perimetrul de la 50 de metri la 500 de metri în funcție de încărcătura explozivă pe care o dețin. În ceea ce privește cazul survolării din data de 31 martie, asupra localității Cobasna, desigur aici riscurile pot implica un pericol regional.
– De ce?

– ”Pentru că acest depozit de armament creat în 1949, ulterior suplimentat cu muniții în urma retragerii unităților militare ale URSS din statele Tratatului de la Varșovia, a acumulat în perioada anilor 2000 – cunoaștem foarte bine că deținea în acea perioadă peste 40 de mii de tone de explozibil, muniții. Actualmente se cunoaște de existența a 19 mii de tone de explozibil. Trebuie să recunoaștem că, în interpretarea specialiștilor, o explozie concomitentă a acestor 19 mii de tone de muniții ar putea afecta o zonă în perimetrul a 12 km de la explozie. Așa dar, ar putea avea un caracter distructiv și chiar letal într-un perimetru de la 4 până la 6 km și desigur unul distructiv până la 12 km. Așa dar, vă dați seama de amploarea unei catastrofe pe care o poate provoca această dronă pe care unele pagini dezinformatoare o tratează cu zeflemea și luare în râs. Nu este deloc un lucru de glumă. Este o necesitate de a atenționa permanent cetățenii despre pericolul acestor drone.”, explică penttu Elita TV, Marin Butuc locotenent-colonel în cadrul Marelui Stat Major al Armatei Naționale.

Vocile localnicilor din Zona de Securitate.

Localnicii din Rezina, spun că se arată îngrijorați în mod special de informația despre drona care s-a îndreptat spre Cobasna din regiunea Transnistreană. Bunăoară Andrei Bordian, locuitor al orașului Rezina consideră că cel mai mare risc pentru oamenii din zonă ar fi orice incident în raza depozitelor de muniții din Covasna, Râbnița – acestea sunt amplasate aproape de orașul Rezina:

”Orașul nostru se află la 20 de kilometri de cel mai mare depozit de muniții după cel de al doilea război mondial, care se află în spatele meu la aproximativ 20 de kilometri de orașul nostru unde locuim, unde dormim, unde creștem copiii. Sigur că este frica aceasta în gândul, în inima cetățenilor care trăiesc aici.”, recunoaște Andrei Bordian.

Fiind și ales local în Forurile legislative locale, Andrei Bordian discută cu localnicii și spune că observă o diversitate de percepții a informațiilor despre proveniența dronelor, dar chiar și unii sceptici înțeleg riscurile prezenței ilegale a dronelor în cerul deasupra regiunii:

”Cei care, unii sunt mai sceptici, dar și ei, oricum, înțeleg, că drona nu alege în care locuință să cadă, sau a cui viață o ia, sau a cui o lasă. Sigur că ne îngrijorează aceste aspecte, în afară de aceasta, noi avem și o armată care stă ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, în partea stânga Nistrului, care la moment, sigur, nici nu știm care este numărul ei și care este scopul aflării ei, în afară de cel care pe care îl spun ei – că apără depozitul de la Cobasna. Cum îl apără și ale cui erau dronele? – rămâne să aflăm încă.”, ne-a spus omul.

Ale cui sunt dronele? – l-am întrebat pe Pavel Horea, expert în securitate:

”Păi dronele, haideți să spunem cu certitudine sunt dronele Federației Ruse, fiindcă nu vedem de ce partea ucraineană, haideți, pentru ce ar trebui… să combatem falsurile regimului de la Tiraspol, că ar fi dronele ucrainene? Ca să ce? Să survoleze spațiul aerian al Republicii Moldova, ca să ce? Să ne intimideze? Noi nu suntem un stat inamic sau un adversar al Ucrainei, din contra oferim suportul umanitar pentru ucraineni și pentru refugiații de aici. Deci probabilitatea cea mai mare este că sunt drone rusești care, eu totuși o să-mi permit să spun că au intrat premeditat teritoriul Republicii Moldova și făcând o scurtă analiză, iarăși pentru a intimida într-o sentiment de teamă și de pericol că iată în orice moment ar putea să se întâmple ceva”, analizează expertul în securitate.

Potrivit lui Marin Butuc locotenent-colonel în cadrul Marelui Stat Major al Armatei Naționale,” într-o societate în care induci frica, desigur, poți induce și mesajele confortabile și poți distorsiona alte mesaje și-o după bunul plac, în ce privește campaniile de dezinformare referitor la drone, referitor la capacitățile de apărare.”:

”Interesul Federației Ruse, în cazul Republicii Moldova, este unul evident de a discredita instituțiile statului, de a decredibiliza statul, de a induce frica și, desigur, de a discredita orice inițiativă de a acorda asistență și securitate cetățenilor. Aici chiar am sesizat un paradox pe care îl promovează falsificatorii de informații, în special pe rețelele sociale, de Telegram, TikTok și alte rețele sociale. Este interesant reacția acestora atunci când statul întreprinde măsuri concrete de a procura sisteme de monitorizare, de reacție și mesajele și narațiunile dezinformatoare vin să decredibilizeze aceste inițiative, că nu sunt necesare, nu sunt utile.”, menționează expertul militar Marin Butuc.

De fapt, scopul Moscovei a fost atins: falsurile continuă să ne dezbine societatea tot mai mult, arată rapoartele naționale și internaționale, iar oamenii di Rezina pe care i-am intervievat, vorbesc despre panică și frică pentru ziua de mâine, ei simt tot multă (in) securitate în Zona de Securitate la Nistru.

”Tema dronelor este foarte înspăimântătoare, pentru că nu știi ce o să fie mâine sau poimâine. Dacă mai dăunăzi a căzut la Sud, apoi la Nord, acum Râbnița. Deci noi suntem circa 20 de kilometri. Asta este foarte înfricușător, să zic. Mai ales pentru mine, ca mamă a trei copii. Nu dă Doamne să ne trezim cu o surpriză.”, se arată îngrijorată Iulia Martalog, mamă a trei copii din Rezina.

”Nu susținem că e război deja, nici într-o modalitate. Nu ori spune, dar mor oameni, civili, se distrug case, orașele. Cum poți fi indiferent? E război deja.” opinează Ion, un alt localnic, șofer de ocupație.

”Ne deranjează faptul acesta, pentru că avem copii și ne doare lucrul acesta, și nu numai despre copiii noștri, ci la general. Vrem să fie totul bine și sigur, să trăim într-o țară liniștită și pașnică. Desigur că dezinformarea ne afectează foarte mult: și ca societate, și ca comunitate suntem dezbinați.”, spune Ana Negură, angajată în domeniul social din localitate.

”Și iată scopul a fost atins, adică cetățenii pe care i-ați intervievat, sunt în această continuă tensiune și acest sentiment de neîncredere și incertitudine. De regulă asemenea incidente și vin la pachet, că iată, hai să spunem, asemenea incidente vine din urmă plutonul 2, care pe rețelele sociale iau în derâdere, ironizează un asemenea incident, că iată autoritățile au făcut, au plasat acea dronă….Pentru că într-o societate în care induci frica, desigur, poți induce și mesajele confortabile și poți distorsiona alte mesaje și-o după bunul plac.” – conchide Pavel Horea, expert în securitate.

Chiar și așa, unii localnici pe care i-am întâlnit la Podul dintre orașele Rezina și Râbnița ne îndeamnă la o informare din surse credibile și ”să nu intrăm în panică”, pentru a nu intra în jocul Moscovei.

”Dar noi aici trebuie să păstrăm pacea, să păstrăm calmul. Acest lucru îl văd prin combaterea falsurilor, informarea din surse corecte și să nu intrăm în panică.”, ne-a spus încrezător consilierul raional și orășenesc, Andrei Bordian din Rezina.

Ce spun experții în apărare ?

Și experții independenți în domeniul apărării vin să confirme riscurile menționate de expertul militar al Ministerului Apărării: mai exact, expertul în apărare, Artur Leșcu vorbește despre pericolul dronelor în contextul depozitelor de la Cobasna, despre care a explicat pentru ELITA TV și de reprezentantul Marin Butuc, locotenent-colonel în cadrul Direcției Comunicare Strategică a Marelui Stat Major al Armatei Naționale.

Potrivit expertului în apărare,  Artur Leșcu de la Comunitatea WatchDog, aceste incidente, deși nu au provocat daune majore, au rolul de a crea panică, de a testa vulnerabilitățile sistemului de apărare, reacția autorităților și a societății –  aceste episoade fiind parte dintr-un tipar mai larg de acțiuni de război hibrid și reprezintă riscuri reale pentru securitatea cetățenilor Republicii Moldova:

”Una dintre ele se îndrepta spre Cobasna din regiunea Transnistreană necontrolată de Chișinău, unde se află cel mai mare depozit de muniții de pe teritoriul țării noastre. Drona a zburat timp de 8 minute, la o altitudine de 500 de metri. Dacă ar fi căzut aceasta nu ar fi provocat daune considerabile depozitului, însă tactica este folosită pentru a spori frica cetățenilor, a identifica vulnerabilitățile sistemului național de apărare, și testa reacția societății și autorităților.” confirmă expertul.

Spre deosebire de Chișinău, care condamnă permanent intruziunile dronelor rusești, regimul de la Tiraspol, susținut de Federația Rusă a dat vina pe Ucraina:

”Asta chiar dacă structurile din regiunea separatistă nu au capacitate tehnică să identifice de unde sunt lansate dronele. Mai mult, împușcăturile despre care așa zisul lor minister de interne scrie că s-ar fi auzit, sunt rezultatul activității apărării antiaeriene ucrainene, care interceptează aceste aparate. E pur și simplu absurd să crezi că Ucraina și-ar fi doborât propriile drone. Mai ales că nu este pentru prima dată când dronele utilizate de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei își modifică traiectoria sau scapă de sub control, traversând spațiul aerian al Republicii Moldova.”, precizează expertul în apărare Artur Leșcu.

Potrivit experților, în ansamblu, aceste episoade confirmă faptul că atacurile rusești pun în pericol locuitorii țării noastre, mai ales că este cel de-al patrulea incident de securitate din ultimile săptămâni după poluarea râului Nistru și avarierea liniei Isaaccea-Vulcănești: toate fac parte din arsenalul războiului hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova.

RECOMANDĂRI PENTRU CETĂȚENI ÎN CAZ DE DEPISTARE A DRONELOR:
Specialiștii și autoritățile fac apel către populație, să manifeste maximă prudență: să nu se apropie de obiectele căzute și să anunțe imediat autoritățile. Explozia unei drone poate provoca distrugeri semnificative.

Cetățenii sunt îndemnați să păstreze calmul și să se informeze doar din surse oficiale. În cazul observării unor aparate de zbor suspecte, oamenii sunt rugați să nu se apropie de acestea, să nu le atingă sau să le miște, să rețină locația și să evite utilizarea telefonului în apropiere, întrucât acestea pot conține elemente explozive sensibile la unde radio. Persoanele care au observat o dronă sunt îndemnate să apeleze imediat Serviciul 112 doar după ce s-au asigurat că s-au îndepărtat la o distanță minimă de 500 de metri.

***
Sistemele de supraveghere ale Armatei Naționale continuă monitorizarea permanentă a spațiului aerian al Republicii Moldova. Totodată, instituția cooperează cu autoritățile naționale și cu specialiști din țările vecine pentru asigurarea siguranței cetățenilor.

Articolul Vocile localnicilor, explicațiile autorităților și analiza experților: cum privim dronele care vin peste țara noastră și ce riscuri atrage zborul lor deasupra depozitelor cu armament din Cobasna, Râbnița? apare prima dată în Vocea Ta.

O dronă de rusească a zburat marți deasupra depozitelor de muniții din Cobasna, raionul Râbnita, – 19 km distanță de la Rezina. Frontiera cu regiunea transnistreană este „puternic minată”, anunță Armata Ucrainei, iar Războiul Hibrid s-a dezlănțuit în spațiul informațional al RM și ne dezbină la stânga și la dreapta.

Ce cred locuitorii din zonă, autoritățile și experții?

Care este scopul survolării  cu drone a spațiului aerian al Moldovei?

Răspuns la întrebări despre detonarea dronelor și falsurile pe acest subiect. 

Discutăm despre toate acestea – AȘA CUM ESTE.

La emisiune participă:

• Marin Butuc, locotenent-colonel, în cadrul Direcției Comunicare Strategică a Marelui Stat Major al Armatei Naționale.

• Horea Pavel, expert în securitate, al Comunității ”WHATCHDOG”;

• Irina Tabaranu, jurnalistă, co-fondatoare a redacției ”Zona de Securitate”;

• Vom auzi ce cred cetățenii din Rezina despre siguranța lor în această regiune;

• Editorul Elita TV – Vitale Guțu a pregătit detalii la subiect.

Articolul (In) securitate în Zona de Securitate: Frontiera cu regiunea transnistreană a RM este „puternic minată”, anunță forțele ucrainene, o dronă deasupra depozitelor de la Cobasna – la 19 km de Rezina, ar Războiul Hibrid s-a dezlănțuit în spațiul informațional al RM. apare prima dată în Vocea Ta.

Rapoartele oferă investigație jurnalistică independentă, menită să ofere o imagine clară și transparentă asupra actorilor din sistem, în contextul reformelor continue în sectorul justiției.

Astfel, sursa citată a publicat rezultatele investigației independente a procurorului din Rezina, Anatolie Maliuta: dânsul a candidat pentru funcția de judecător, însă Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii i-a acordat 59 de puncte din cele 70 necesare, astfel că nu a obținut funcția. Fostul procuror adjunct în raionul Rezina, Maliuta activează în prezent numit în funcția de adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Strășeni, șef al Oficiului Călărași, – la desemnarea lui în funcția dată a scris și  ELITA TV a scris în 2025, cu o analiză a declarațiilor privind veniturile și bunurile deținute, depuse la ANI.

Ce raportează experții media și juriști în investigația IPRE, privind procurorul rezinean, aflați în continuare: 

CONSTATĂRI: În urma analizei datelor disponibile public și declarațiilor de avere pentru anii 2016-2024, se constată:

• În anul 2012 Anatolie Maliuta a fost sancționat disciplinar cu mustrare, însă sancțiunea i-a fost stinsă înainte de termen;

• Există suspiciuni că Anatolie Maliuta a tolerat, ca adjunct al procurorului șef al Raionului Rezina, pornirea neîntemeiată a unor cauze penale și contravenționale pe numele unor persoane, în perioada statului capturat (2018-2019);

• Au apărut dubii privind prețul de achiziție, în 2020, a unui autoturism BMW X3. Deși a indicat în declarația de avere faptul că a cumpărat autoturismulcu suma de 170 000 de lei (apr. 8 000 USD), trei ani mai târziu, în 2023, l-a vândut cu o sumă mai mare – 260 000 de lei. Procurorul a explicat că autoturismul a fost accidentat la momentul cumpărării, iar ulterior ar fi făcut investiții în el;

• În anul 2023 Anatoilie Maliuta a primit de la tatăl său o donație de 200 000 de lei, iar de la soacra sa a luat un împrumut de 400 000 de lei, ambii cu venituri modeste spre medii. Procurorul a explicat că banii au fost acumulați de tatăl său și de soacra sa în anii anteriori, fapt pe care îl poate confirma prin intermediul băncilor.

DATE GENERALE:  Anatolie Maliuta (procuror)
2002-2007 – Academia de Studii Economice din Moldova, specialitatea Drept Economic;
Activităţi profesionale pertinente, Activitatea juridică:
2007-2008 – specialist la Procuratura Rezina;
2008-2009 – procuror la Procuratura Telenești;
2009-2016 – procuror la Procuratura Rezina; ///martie-august 2016 – procuror, adjunct al procurorului șef, Procuratura Rezina;
2016 – 2021 adjunct al procurorului-șef, Procuratura Rezina;
2021 – procuror, adjunct-interimar al procurorului, Procuratura Rezina;
2022 – procuror în Procuratura municipiului Chișinău; ///septembrie 2025 – adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Strășeni, șef al Oficiului Călărași.

În anul 2025 Anatolie Maliuta a candidat pentru funcția de judecător, însă Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii i-a acordat 59 de puncte din cele 70 necesare, astfel că nu a obținut funcția.

INTEGRITATEA ETICĂ
Implicarea în examinarea cauzelor în care CtEDO a pronunțat decizii nefavorabile împotriva Republicii Moldova Potrivit informațiilor puse la dispoziție de Agentul Guvernamental, instituția nu dispune de informații precum că eventualele hotărâri, decizii și încheieri ale procurorului Anatolie Maliuta ar fi stat la baza constatării de către Curte a unor încălcări ale Convenției de către Republica Moldova în perioada 2016 – 2025.

Proceduri disciplinare care îl vizează pe procurorul Anatolie Maliuta:
La 29 august 2012 Consiliul Superior al Procurorilor i-a aplicat sancțiunea disciplinară „mustrare”. Descrierea cazului: la 05.09.2011 Procuratura Raionului Rezina a pornit cauza penală în baza art.287 alin.(2) lit.b) Codul penal, în temeiul unei bănuieli rezonabile privind
comiterea acţiunilor de huliganism de către cet. G.Ş. Trei luni mai târziu procurorul A. Maliuta a dispus încetarea urmăririi penale, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, fiind pornită o procedură contravenţională în privinţa cet. G.Ş., soldată cu recunoașterea vinovăției acestuia în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 78 alin.(1) din Codul contravenţional, însă fără aplicarea sancţiunii contravenţionale, pentru că expirase termenul de prescripţie.

Partea vătămată s-a plâns însă la Procuratura Generală, care a constatat că hotărârea privind încetarea urmăririi penale a fost emisă neîntemeiat, fără o cercetare completă şi multilaterală a cazului. Prim-adjunctul Procurorului General a anulat, la 26.03.2012 ordonanţa de încetare a urmăririi penale, emisă de procurorul Anatolie Maliuta, iar urmărirea penală a fost reluată de către Comisariatul de Poliție al raionului Orhei. La 11.05.2012 Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor a stabilit că procurorul A. Maliuta a încălcat mai multe prevederi ale Codului de Procedură Penală, ale Legii cu privire la Procuratură și ale Codului de etică al procurorilor – nu a întreprins toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă a circumstanţelor cazului, nu a verificat calitatea probelor administrate, nu a asigurat stabilirea tuturor circumstanţelor cauzei şi a persoanelor care au săvârşit infracţiunea -, însă nu i-a aplicat nici o sancțiune, argumentând că pe cauza penală vizată încă nu este o decizie definitivă şi este „prematur” să se aprecieze dacă decizia de încetare a urmăririi penale este ilegală sau nu.

Decizia Colegiului Disciplinar a fost contestată la CSP de șeful secției securitate internă. El a argumentat că cet. G. Ș., după ce s-a reluat urmărirea penală, a fost pus sub învinuire şi a fost emisă ordonanţa de iniţiere a investigaţiilor de căutare. De asemenea, autorul contestației a menționat, citând informația primită de la procurorul de caz, că A. Maliuta nu efectuase nici o acţiune procesuală cu participanţii la proces la etapa iniţială a urmăririi penale, iar ulterior „suspecţii în cauza penală, partea vătămată şi unii martori au plecat din ţară, fapt care
împiedică efectuarea în continuare a urmăririi penale”.

A. Maliuta a argumentat în ședința CSP că a procedat conform legii și în strictă coordonare cu procurorul raionului. În consecință, Consiliul Superior al Procurorilor a modificat decizia Colegiului Disciplinar, aplicându-i lui Anatolie Maliuta mustrare. Peste mai puțin de un an sancțiunea i-a fost stinsă înainte de termen, de către Colegiul Disciplinar și apoi CSP, la solicitarea șefului său, procurorul raionului Rezina.

Numele lui Anatolie Maliuta a apărut în câteva relatări de presă referitoare la pretinse abuzuri.

În perioada 2011-2019, când raionul Rezina era condus de Eleonora Graur, reprezentantă a Partidului Democrat din Moldova, partid acuzat de capturare a statului prin Hotărârea Parlamentului nr. 39 din 08.06.2019 (a se vedea în special pct. a), media regională și națională
a scris de mai multe ori despre suspiciuni de intentare neîntemeiată a unor cauze penale sau contravenționale în privința unor persoane de către Poliția și Procuratura din Rezina.

Cazul Alexandru Răileanu. Portalul Anticoruptie.md a investigat cazul lui Alexandru Răileanu, registrator în cadrul Biroului teritorial cadastral Rezina, care a fost reţinut și plasat în arest în august 2017, fiind învinuit de abuz de putere și fals în acte. Anatolie Maliuta a fost cel care a conexat cauza penală pe numele lui Alexandru Răileanu cu o altă cauză, în care erau învinuite de fals în declarații alte trei persoane. Învinuitul și jurnaliștii susțin că timp de trei ani parctic nu s-au făcut acțiuni procesuale, că dosarul a fost mutat în 2018 la CNA, apoi întors la Procuratura Rezina.

În anul 2020, după o încheiere emisă de judecătoria Orhei în care se constata că „nu s-a probat înscrierea de către Alexandru Răileanu, în documente oficiale, a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor documente, acţiuni săvârşite din interes material sau din alte interese personale”, un alt procuror din Procuratura Rezina, Ion Bernaz, a emis ordonanță de scoatere integrală de sub urmărire penală. „Organul de urmărire penală nu a stabilit că prin acțiunile sale cetățeanul Raileanu Alexandru a cauzat un prejudiciu material, efectiv, reflectat în echivalent bănesc Primăriei Rezina, fiindcă bunul imobil indicat ca subiect de litigiu nu a fost înstrăinat, dreptul de proprietate fiind în continuare înregistrat după Primăria Rezina. Suma de 89.688 de lei imputată lui Alexandru Răileanu reprezintă un eventual prejudiciu, legat de relațiile de arendă între Primăria Rezina şi SRL Bagser-Service şi nu are nimic în comun cu Alexandru Răileanu.

Înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcţiei 6701209.196.01 în Registrul bunurilor imobile efectuată de către registratorul Alexandru Răileanu s-a efectuat în temeiul procesului-verbal de recepție finală a construcției, de a cărui întocmire nu a fost competent dumnealui. La fel, el nu a făcut careva înscrieri în cadrul acestui proces-verbal de recepție finală”, este citată ordonanța de Anticoruptie.md.
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta: „Aș vrea să pornesc de la faptul că în perioada respectivă, confirmarea și repartizarea cauzelor penale în conducere, era efectuată de către procurorul șef al procuraturii (eu deținând funcția de adjunct). În caz de lipsă eu îl înlocuiam. Cauza penală în care a fost vizat Răileanu
Alexandru și alte persoane nu a fost coordonată cu mine, mai mult ca atât, toate acțiunile de urmărire penală care au fost efectuate pe acestă cauză penală erau efectuate la propunerea ofițerului de urmărire penală, acceptate de procuror de caz și coordonate cu procurorul-șef. Personal am dispus conexarea a două cauze penale în una fiind vizat Răileanu Alexandru, la propunerea organului de urmărire penală, reieșind din dispozițiile art.2791alin.(1) CPP care prevede că: „Constituie conexitate a cauzelor penale cazurile specificate la art.42 alin.(3) CPP”. Respectiv art.42 alin.(3) pct.2) CPP, prevede că constituie conexare a cauzelor penale: „când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite de aceeaşi persoană în timp diferit ori în loc diferit”. În situația cauzei penale sus menționate, din câte îmi amintesc, figurau mai multe persoane una figurând în ambele, fapt ce a determinat conexarea acestora. Mai mult ca atât, din câte îmi amintesc, urmărirea penală era în derulare, iar majoritatea acțiunilor fiind efectuate ulterior. Plus la toate, eu dispunând conexarea am verificat doar temeiurile de jure privind conexarea cauzei, nu și vinovăția persoanelor sau aprecierea probatoriului acumulat, fapt ce nici nu este imperativ la aplicarea conexării, deoarece nu este o hotărâre definitivă pe dosar. Aici vreau să mai punctez că alte acțiuni, indicații, decizii sau examinări ale plângerilor (care au fost) pe prezenta cauză penală eu nu am efectuat. Procurorii care au condus cu urmărirea penală, cu mine nu au coordonat careva acțiuni, din care considerent consider că aceste informații nu vizează persoana mea”.

Cazul Victor Sofroni. Jurnalistul ziarului regional Cuvântul din Rezina și director al postului TV din Șoldănești „Impuls TV” Victor Sofroni a fost, în 2018, subiectul unei cauze penale pentru huliganism, apoi al unei cauze contravenționale pentru „chemarea falsă a poliției” după ce a încercat să verifice o informație apelând la surse din poliție. Cazul, produs în perioada „statului capturat”, a fost calificat de organizațiile de media drept o intimidare a jurnalistului și a fost menționat în Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA: „Sofroni a susținut că a fost intimidat și vizat după ce a publicat în luna mai un articol de investigație despre utilizarea abuzivă a fondurilor publice și corupția de către oficialii locali”, se spune în Raport.

În fapt, după cum a menționat în cererile sale către Poliție și Procuratură și după cum a mărturisit în instanță, la 1 decembrie 2017, Victor Sofroni a primit pe Viber două imagini care reprezentau un cadavru mutilat, apoi a fost sunat imediat de un bărbat necunoscut, care i-a
spus că el a făcut fotografiile două zile în urmă și că acel cadavru se afla într-o fâșie forestieră de la frontiera dintre raioanele Rezina și Orhei. Sofroni l-a sunat pe șeful poliției din Șoldănești pentru a vedea dacă cunoaște despre un asemenea caz și i s-a răspuns că nu, dar că
informația va fi verificată la colegii de la Rezina. Poliția din Rezina a mers la fața locului și nu a găsit nimic, ulterior constatându-se că imaginile fuseseră făcute doi ani mai devreme în Rusia. În baza acestor fapte, pe numele lui Victor Sofroni un ofițer al organului de urmărire
penală al Inspectoratului de Poliție Rezina a pornit, la 4 ianuarie 2018, o cauză penală pentru huliganism. La 26 iunie 2018 un alt ofițer al organului de urmărire penală al IP Rezina a întocmit un raport pe marginea cauzei prin care propunea Procuraturii Rezina încetarea urmăririi penale și clasarea cauzei în legătură cu „lipsa componenței de infracțiune prevăzute la art. 287 al. 1 Cod Penal”. Procurorul Ludmila Devderea a acceptat raportul și a emis o ordonanță, la 29 iunie 2018, prin care a dispus 1) clasarea cauzei; 2) „pornirea procedurii contravenționale” în privința lui Victor Sofroni conform art. 342 Cod Contravențional – chemarea intenţionat falsă a serviciilor specializate, deși jurnalistul a mărturisit explicit că el nu a chemat poliția, ci doar la sunat pe șeful poliției din Șoldănești să-l întrebe dacă cunoaște despre un asemenea caz; și 3) încasarea de la Victor Sofroni a cheltuielilor de judecată în sumă de 408, 49 lei suportate în
cadrul urmăririi penale.
Victor Sofroni a depus o plângere la Procuratura Rezina, solicitând anularea ordonanței Ludmilei Devderea în punctele 2 și 3, adică privind pornirea unui proces contravențional și încasarea cheltuielilor de judecată. Procurorul ierarhic superior, Anatolie Maliuta, atunci
adjunct al procurorului raionului Rezina, a emis la 24 octombrie 2018 o ordonanță prin care a lăsat totul în vigoare, respingând plângerea.

Cele două ordonanțe – a Ludmilei Devderea și a lui Anatolie Maliuta, au fost anulate ulterior de instanța de judecată. La 26 februarie 2019 judecătorul de instrucție din Judecătoria Orhei a anulat ordonanțele și a trimis cauza penală înapoi la Procuratura Rezina „pentru expunerea repetată asupra temeiului clasării cauzei penale”.

La 20 martie 2019 instanța din Orhei a examinat pe fond cauza contravențională împotriva lui Victor Sofroni și a dispus încetarea procedurii contravenționale „din lipsa faptului contravenției”, iar la 9 aprilie 2019, bazându-se pe hotărârile instanței, Anatolie Maliuta a emis
o ordonanță prin care a reexaminat plângerea lui Victor Sofroni privind achitarea cheltuielilor de judecată, dispunând trecerea lor „în contul statului”.
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta: „Cauza penală în care a fost vizat Victor Sofroni a fost pornită de către ofiţerul de urmărire penală al Secţiei Urmărire Penală a Inspectoratului de Poliţie Rezina. La 26 iunie 2018, de către Ofiţerul Superior de Urmărire penală al SUP a IP Rezina a fost întocmit raport procurorului pe prezenta cauză penală, prin care a propus de a înceta urmărirea penală şi a
clasa cauza penală sus indicată, în legătură cu lipsa elementelor componenţei de infracţiune prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod Penal. Urmare verificării materialelor cauzei penale şi raportului întocmit de OUP al SUP a IP Rezina, procurorul de caz la 29.06.2018 acceptă
raportul şi emite hotărâre pe caz şi anume, în punctul 1) al ordonanţei, dispune clasarea cauzei penale din motivul lipsei faptului infracţionat prevăzut de art.287 alin.(1) CP, prin punctul 2), dispune pornirea procedurii contravenţionale în privinţa lui Sofroni Victor prevăzută de art.342 Cod Contravenţional, prin punctul 3) dispune încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 408,49 lei suportate în cadrul urmăririi penale de la Sofroni Victor şi prin punctul 4) informează despre modul de atac al hotărârii. La 18 iulie 2018, cu plângere în ordinea art.299/1 CPP, directorul „Impuls TV” Victor Sofroni, contestă punctele 2 şi 3 al ordonanţei de clasare a cauzei penale din 29.06.2018 şi anume în partea ce ţine de pornirea procesului contravenţional şi încasare a cheltuielilor de judecată de la Sofroni Victor. Plângerea în cauză a fost expediată în conformitate cu prevederile art.297 alin.(4) CPP la Judecătoria Orhei cu sediul Rezina, pe  motiv că procedura contravenţională a fost expediată spre examinare conform competenţei la  judecătoria Orhei cu sediul Rezina. Prin Încheierea judecătorului cu atribuţiile judecătorului de instrucţie a judecătoriei Orhei, sediul Rezina, Ivan Parii, din 13.09.2018, plângerea depusă de Sofroni Victor împotriva ordonanţei procurorului de caz a fost expediată procurorului ierarhic superior din cadrul procuraturii r-lui Rezina, pentru a fi examinată în ordinea prevăzută la art. 2991, 2992 CPP. La 24.09.2018, urmare a examinării în ordinea art. 2991 CPP, de către mine a fost respinsă plângerea. Decizia de respingere a fost condiționată inclusiv și de faptul că procedura contravențională era deja expediată în adresa instanței de judecată. Alte careva decizii pe caz nu am luat. Respectiv consider că faptul că procurorul de caz a ajuns la concluzia de a expedia instanței cauza contravențională, nu constituie o intimidare ci oferirea unui proces echitabil.  Mai mult ca atât, practica judiciară europeană salută faptul oferirii participanților un drept la proces echitabil nefiind condiționată de hotărârea pronunțată de instanță și neapărat de condamnare. Pot să mai adaug că aprecierea probelor se face nemijlocit de procurorul de caz, care are o viziune independent formată atât în baza probelor acumulate, cât și prin intima convingere care se creează ca rezultat al conducerii urmăririi penale pe caz concret de ofițerul de urmărire penală și procuror de caz”.

Comentariu general a procurorului Anatolie Maliuta: 

„În concluzie, vreau să menționez că asupra circumstanțelor expuse în partea ce ține de etica profesională s-a expus Inspecția Procurorilor, unde au și fost prezentate explicații detaliate cu prezentarea copiilor actelor confirmative, iar pe fapte de integritate financiară aspectele au fost verificate de mai multe ori de ANI, care nu au constatat careva devieri. Publicațiile în care este indicată familia mea în mare parte se referă la alte persoane publice și la deciziile acestora, dar care în mod artificial sunt cumva alienate tangențial față de mine. Personal le consider ca niște nemulțumiri a unor persoane privitor la activitatea organelor de drept per ansamblu în acea perioadă, în fapt acțiunile și hotărârile emise de mine le consider a fi legale și întemeiate”.

INTEGRITATEA FINANCIARĂ
Autoritatea Națională de Integriate a verificat dacă Anatolie Maliuta a depus la timp și complet declarațiile de avere și interese personale în anii 2022, 2023 și 2024 și nu a constatat vreo abatere.

În declarația de avere pentru anul 2019 Anatolie Maliuta a indicat că deține împreună cu soția un teren dobândit în 2016 și un garaj din 2014. Dintre imobile, a indicat un apartament de 35,9 m. p., dobândit prin contract de investiții în 2016. De asemenea, soția sa deținea 1/4 dintr-un apartament de 35,2 m. p., iar el – 1/3 dintr-un alt apartament, de 44,1 m.p.. În ultimele două cazuri procurorul a indicat că el și soția au fost coparticipanți la privatizare. El a mai indicat că în acel an, 2019, a procurat un camion Peugeut Partner produs în 2007 cu 19 720 de lei și se folosea de un autoturism Wolkswagen Tuareg produs în 2004, dar dobândit de tatăl său în 2016.
În declarația sa de avere pentru anul 2019 apar, de asemenea, două împrumuturi: unul de 100 000 de lei și altul de 30 000 de lei, ambele contractate în 2016 și scadente în 2021, cu dobânda zero. Primul împrumut a fost luat de la tatăl său, iar al doilea – de la soacra sa.

Pentru anul 2020 Anatolie Maliuta a declarat aceleași bunuri, la care se adaugă un autoturism BMW cumpărat cu suma de 40 000 de lei. De asemenea, el indică faptul că a contractat un credit de 100 000 de lei, cu dobândă flotantă, scadent în 2025.
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta referitor la valoarea autoturismului BMW: „În declarația de avere pentru anul 2020 (pe atunci formularul declarației era într-un mod mai general, tip vechi), era specificată și indicată doar valoarea bunului conform contractului, adică
conform documentului ce atestă dreptul de proprietate.

După cum am și explicat pe atunci la Autoritatea Națională de Integritate, suma de 40 000 lei în contract a fost indicată la insistența vânzătorului. Totodată, în formularul declarației pentru anul 2021, deja de tip nou, la rubrica respectivă este indicată valoarea bunului de 170 000 lei, suma real achitată, și suma de 190 000 lei valoarea de piață. Respectiv în aceeași declarație este și explicat motivul diferenței (negocierea cu vânzătorul și insistența acestuia de a fi inclusă suma de 40 000 lei)”.
Pentru anul 2021 sunt declarate aceleași bunuri, doar că prețul autoturismului BMW X3 produs în 2013 este altul – 170 000 de lei (apr. 8 000 de euro), iar prețul de piață – 190 000 de lei (apr. 9 700 de euro).
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta referitor la valoarea mică a autoturismuluiBMW X3:  „Menționez că ținând cont de faptul în ce condiții se afla automobilul (a fost adus în țară după accident și reparat parțial de vânzător), prețul de achiziție era la acel moment unul real”.
În anul 2022 nu există schimbări în ce privește bunurile declarate, raportat la declarația precedentă.
În anul 2023 familia procurorului vinde mai multe bunuri și procură altele. Astfel, Anatolie Maliuta indică faptul că a vândut unul dintre cele două terenuri pe care le deținea, aflat la Rezina, apartamentul de 35,9 m. p. din Chișinău și apartamentul din Rezina în care el deținea
o cotă de 1/3. De asemenea, a vândut autoturismul BMW X 3 cu suma de 260 de mii de lei, adică cu o sumă cu 90 000 de lei mai mare decât prețul cu care fusese cumpărat. În schimb, familia cumpără un apartament de 79,2 m. p. la Chișinău cu 92 000 de euro și un autoturism
Toyota CH-R produs în 2018 cu prețul de 328 000 de lei (apr. 16 800 de euro).
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta referitor la prețul de vânzare al autoturismului: „Ulterior, în anul 2023, am vândut automobilul, la pret de 260 000 lei, dat fiind faptul că pe toată perioada cât l-am deținut am făcut diferite investiții în el pentru a-l aduce la condiții bune, defecțini care nici până la final nu au fost excluse în totalitate. Totodată automobilul era în stare destul de bună, crescându-i valoarea atât după investiții, cât și datorită faptului creșterii prețului pe piață și găsirii unui cumpărător convenabil”.
Pentru toate bunurile vândute familia a obținut în total apr. 88 000 de euro. Ea avea însă nevoie de 92 000 de euro pentru a cumpăra apartamentul și alte apr. 16 800 de euro pentru mașină, în total 108 800 de euro. Putem presupune că diferența de 20 8000 de euro a fost acoperită din împrumutul luat de la soacra sa – 400 000 de lei (apr. 20 000 de euro) și din donația făcută de tatăl său – 200 000 de lei (apr. 10 000 de euro), dar și dintr-un credit de 16 000 de mii de lei de la o bancă.
Comentariul procurorului Anatolie Maliuta: „Cu referire la donația din partea tatălui în sumă de 200 000 lei în anul 2023 și a împrumutului
de la soacră a sumei de 400 000 lei pot să vă comunic că în anul 2023, deși activam în mun. Chișinău și locuiam cu familia (eu, soția și doi copii minori) într-un apartament cu o odaie, a apărut necesitatea urgentă de a mări spațiul locativ. Respectiv, am fost ajutat de tatăl, care
toată viața a activat legal, prin donarea sumei sus menționate, în scopul procurării unui apartament mai mare. Banii în sumă de 200 000 lei (…) au fost acumulați de el pe parcursul vieții și erau deținuți pe cont într-o instituție bancară din țară, care poate confirma faptul în ce
perioadă de timp s-a format la el pe cont această sumă. Același fapt este valabil și la suma de 400 000 lei împrumutată de la soacra pentru același scop de a procura un apartament mai încăpător în care să locuim împreună cu familia. Vreau să punctez că atunci când a fost
procurat apartamentul în care locuiesc în prezent, am prezentat toate extrasele din conturile bancare atât ale tatălui, cât și ale soacrei, întru stabilirea provenienței banilor, acte care ulterior au fost verificate atât de Serviciul Spălarea Banilor, cât și de Autoritatea Națională de
Integritate, care nu au stabilit careva nereguli. Respectiv celelalte întrebări ce țin de banii rămași la tatăl și soacră, precum că ar fi sub minim sau puțin peste minimul de existență, decad urmare a explicării efectuate supra”

Autori/autoare: Viorica Zaharia – jurnalistă de investigație, Mădălin Necșuțu – jurnalist de investigație, Olga Diaconu – juristă, Victor Felișcan – jurist și avocat.

* * *

În cadrul acestui proiect, au fost publicate 30 de rapoarte, toate vizând sprijinirea transparenței și responsabilității în sistemul judiciar al Republicii Moldova.

• procurorul Lucreția Zaharia – disponibil aici;
• procurorul Alexandru Celac – disponibil aici.
• procurorul Anatolie Maliuta – disponibil aici;
• procurorul Oleg Potîngă – disponibil aici;
• procurorul Nicolae Burduja– disponibil aici;
• procurorul Sergiu Mititelu – disponibil aici;
• procurorul Olga Gaugaș – disponibil aici;
• procurorul Ruslan Donia – disponibil aici;
• procurorul Sergiu Crețu – disponibil aici;
• procurorul Ion Popa – disponibil aici.
• procurorul Vitalie Bișleaga– disponibil aici;
• procurorul Ion Roșca– disponibil aici;
• procurorul Aurel Burlacu – disponibil aici;
• procurorul Vasile Cibotaru – disponibil aici;
• judecătorul Corneliu Guzun – disponibil aici;
• judecătorul Radu Țurcanu – disponibil aici;
• judecătoarea Angela Catană – disponibil aici;
• judecătorul Constantin Damaschin – disponibil aici.
• judecătoarea Oxana Mironov – disponibil aici;
• judecătorul Grigori Colev  – disponibil aici;
• judecătorul Vitalie Movilă  – disponibil aici;
• judecătoarea Elena Grumeza – disponibil aici;
• judecătoarea Ala Malîi – disponibil aici;
• judecătorul Grigore Dașchevici  – disponibil aici;
• judecătoarea Marina Anton – disponibil aici;
• judecătoarea Oxana Robu  – disponibil aici.
• judecătoarea Ana Panov – disponibil aici;
• judecătorul Dorin Dulghieru -disponibil aici;
• judecătorul Mihail Diaconu – disponibil aici;
• judecătoarea Olga Cojocaru – disponibil aici.

Toate rapoartele au fost elaborate în conformitate cu Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public și Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Rapoartele au beneficiat de revizuirea experților internaționali IWPR, Halya Chyzhyk (avocată și expertă în reforma judiciară din Ucraina), Dawid Szescilo (profesor de drept public și administrație publică, expert internațional în buna guvernare din Polonia) și Mihail Gorincioi (avocat și expert asociat IPRE).

Seria de investigații jurnalistice independente a fost realizat de o echipă de experți formată din Viorica Zaharia (jurnalistă de investigație), Mădălin Necșuțu (jurnalist de investigație), Olga Diaconu (juristă) și Victor Felișcan (avocat). Aceștia au colaborat pentru a evalua candidații folosind metodologii bine definite și au colectat informații din surse deschise și baze de  date cu acces limitat, interviuri, precum și prin solicitări de informații de la instituții publice și private. Obiectivul general al proiectului este de a contribui la creșterea rolului societății civile și massmediei în sprijinul independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului de justiție în Republica Moldova.

Rapoartele sunt realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.

Articolul Procurorul din Rezina, Anatolie Maliuta, în raportul privind integritatea financiară și etică a judecătorilor și procurorilor, care aspiră la funcții în justiție. Ce spune investigația IPRE? apare prima dată în Vocea Ta.

Articolul Consumatori media de diverse categorii au participat la un interviu despre preferințele publicului ELITA TV – singura televiziune autorizată în regiune. apare prima dată în Vocea Ta.